Marea prietenie se vede în spatele aparenţelor |
Nota
red. Mereu primim la redacţie articole privind acţiunile antiromâneşti ale
UDMR, care inventează constant noi forme de resuscitare a unui închipuit Ţinut
Secuiesc. Toate documentele istorice ale ţărilor civilizate ne spun că, de-a
lungul timpului, n-a existat niciodată o Ungarie Mare ci un imperiu austriac
timp de vreo 5 decenii care înghiţise Ungaria. Iar in vremea aceea, teritoriile
unor state mai mici sau ţinuturi - centrale şi balcanice - se împărţeau între otomani
şi austrieci sau între otomani şi ruşi. De la regatul maghiar medieval sub
Sigismund, Ungaria ultimelor secole n-a câştigat niciodată teritorii decât scotocind
şiretlicuri pe lângă alţi stăpâni. Aşa procedează şi astăzi, umblând cu vicleşug
la slăbiciunile preşedinţilor României sau înaintând legi fantasmagorice în jalnicul
Parlament al României care pentru o mână de voturi acceptă în frunte scuipatul unguresc.
Ultimul articol primit de noi pe această temă este Statutul unui Stat în
interiorul altui Stat. Publicăm şi primele opt articole (atâtea am primit, dar
sunt suficiente pentru constatarea nebuniei!), începând cu preambulul
trimiţătorului.
------
Asta-i "pohta" ce-o pohtim |
Iată proiectul de lege privind ”statutul special al Ținutului Secuiesc” pe care UDMR
dorește
să-l depună în Parlamentul României și prin care se înființează o mică Ungarie în mijlocul României. Prin această lege, UDMR dorește ca județele Harghita, Covasna și Mureș să intre într-o formulă
organizatorică de tip statal care să fie guvernată de
instituții
paralele cu statul român, având drept de viață și de moarte asupra a tot
ce mișcă și se întâmplă în cele trei județe. Legea UDMR propune însemne proprii ale unității autonome respective, bilingivsm
(adică maghiara obligatorie), control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor, resurselor, liniilor de transport, comuncațiilor, concesionărilor, alimentării cu energie electrică, dar și dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al României pentru IMM-uri sau școli pe care însă autoritatea autonomă le folosește tot după bunul plac.
Limba
maghiară se va preda obligatoriu în cele trei județe începând din clasa a doua pentru toată lumea.
Unitatea autonomă teritorială propusă de UDMR are un președinte al Ținutului Secuiesc, cu sediul în
Târgu Mureș, dar și un buletin oficial, buget propriu, dreptul de
a emite legi în interiorul unității care nu pot fi atacate la
Curtea Constituțională
a României!
Atenție: ”Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi
apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de
aplicare a prezentului statut, fac parte din domeniul public al Ţinutului
Secuiesc”. La fel și
pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc,
minele, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, imobilele statului din
regiune și orice alte
proprietăți ale statului vor
deveni proprietatea ”Ținutului Secuiesc”.
Această
unitate autonomă va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari din
locurile României, dar și
locuri în Parlamentul României, iar toate funcțiile publice, inclusiv judecătorii, vor fi
ocupate în funcție
de etnie, însă oricum toți
cei care au funcții
publice trebuie să cunoască obligatoriu limba maghiară.
Desigur
că ”Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în
Ţinutul Secuiesc”, iar ”toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca
acte oficiale”.
Dar
UDMR este generos. Populația
dintr-o unitate administrativă din zonă care nu dorește să facă parte din ”Ținutul Secuiesc”, poate solicita
strămutarea într-un județ
limtrof în șase
luni de la adoptarea legii.
Acest
proiect este dovada supremă că UDMR lucrează împotriva statului român și că dorește secesiunea etnică. Proiectul de lege al
UDMR nu mai este anti-Constituțional,
reprezintă direct desființarea
Constituției și ruperea a trei județe din România din teritoriul național, creând un stat-enclavă pe
criterii etnice!
Vă primim la guvernare cu braţele deschise! |
Iată textul primelor
opt capitole:
Statut special al
Ţinutului Secuiesc
Preambul
Având
în vedere principiile constituţionale ale autonomiei locale, descentralizării
şi deconcentrării serviciilor publice;
Ţinând
cont de angajamentele asumate de reprezentanţii poporului român de la Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „ fiecare popor se
va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul
său”;
Considerând
că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre
principalele fundamente ale oricărui regim democratic;
Conştient
că dreptul cetăţenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face
parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Uniunii
Europene şi că la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi
exercitat în modul cel mai direct prin existenţa autorităţilor administraţiei
publice locale împuternicite cu responsabilităţi efective care să le permită o
administraţie şi în acelaşi timp eficienţă ca urmare a apropierii de cetăţeni;
Pe
baza prevederilor din Legea nr. 86/1945 privind statutul minorităţilor
naţionale
Parlamentul
României adoptă prezenta lege:
Capitolul
I
Dispoziţii
generale
Art. 1
În
cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei
locale garantate de Constituţie, ale principiilor Legii nr. 86/1945 şi al
prezentului statut, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, componente ale
„Ţinutului Secuiesc”, primesc statut special.
Art. 2
În
cadrul judeţelor „Ţinutului Secuiesc” egalitatea în faţa legii a tuturor
cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum şi
respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată.
Art. 3
Forma
şi condiţiile statutului special ale „Ţinutului Secuiesc” sunt cele prevăzute
de prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României
şi stema ţării, judeţele componente precum şi „Ţinutul Secuiesc” au steagurile
şi stemele proprii aprobate de consiliile judeţene şi după caz, consiliul
„Ţinutului Secuiesc”.
Capitolul
II
Atribuţiile
judeţelor
Art. 4
Judeţele
au competenţe normative în completarea celor prevăzute în art. 91 al Legii nr.
215/2001 în următoarele materii:
a)
utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea bilingvismului pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc;
b)
protejarea şi conservarea patrimoniului imaterial;
c)
organizarea micilor proprietăţi agricole;
d)
artizanat;
e)
exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale, carierele de piatră şi
exploatarea turbei;
f)
vânatul şi pescuitul;
g)
comunicaţiile şi transportul de interes judeţean incluzând reglementările
tehnice de exploatare a instalaţiilor teleferice;
h)
turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările privind funcţionarea
ghidurilor şi a instructorilor de schi;
i)
agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu zootehnic şi ihtiologic,
institute fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni de
cercetare agricolă, servicii antigrindină, bonificaţii;
j)
înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi judeţene pentru asistenţa
muncitorilor şi în materie de angajare;
k)
comerţ;
l)
eliberare de certificate de atestare a calificărilor profesionale;
m)
constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de controlul muncii;
n)
dezvoltarea producţiei industriale;
o)
utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite pentru marele
hidrocentrale;
p)
organizarea şi administrarea arhivelor judeţene.
Art. 5
(1)
Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea dispoziţiilor legale acte
normative în materie de investiţii şi angajare cu posibilitatea
înfiinţării propriilor servicii în afara celor existente în cadrul ministerului
muncii.
(2)
Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi pe baza normelor
adoptate de organele statului, după consultarea preşedintelui consiliului
judeţean sau al primarului interesat.
(3)
Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc indiferent de apartenenţa
lor la un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la angajări pe
teritoriul acestor judeţe.
Art. 6
(1)
Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul
sucursalelor bancare sau agenţiilor de credit cu caracter local, judeţean şi
regional, după avizul ministerului de finanţe.
(2)
Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de sucursale bancare sau agenţii
de credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul judeţului respectiv.
(3)
Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Economii
şi Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.
Art. 7
(1)
În cazul concesionării sau reînnoirii concesionării marilor exploataţii
hidroelectrice, judeţul interesat are dreptul de a prezenta observaţiile şi
contraargumentele sale în tot parcursul avizului definitiv al organelor
competente.
(2)
Judeţele au dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva
deciziilor de concesionare şi de reînnoire a concesionării.
(3)
Preşedintele Consiliului Judeţean interesat şi reprezentanţii lui sunt invitaţi
să participe cu titlu consultativ la şedinţele în care sunt examinate măsurile
prevăzute în primul alineat.
(4)
Ministrul competent va adopta măsurile legate de activitatea CONEL în regiune
doar după avizul judeţului interesat.
Art. 8
Pentru
concesionarea marilor exploataţii hidroelectrice, concesionarii au obligaţia să
furnizeze anual şi gratuit judeţelor din Ţinutul Secuiesc serviciilor publice
şi unor categorii de utilizatori determinaţi de o hotărâre a Consiliului
Judeţean în limita unei cote prevăzută de această hotărâre.
Art. 9
(1)
Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a
transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv.
(2)
Avizului judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările hidraulice. Autoritatea
competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună anual un plan de
coordonare a lucrărilor hidraulice.
(3)
Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în cadrul competenţelor
respective are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de
reprezentanţii autorităţii naţionale şi judeţene competente.
Art. 10
(1)
Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu prevăd un sistem diferit
de finanţare, Ministerul Economiei atribuie judeţelor Ţinutului Secuiesc cote
părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut pentru ajutorul
acordat intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt determinate după
avizul judeţului respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi
utilizate de comun acord între minister şi judeţ. În cazul în care guvernul
intervine cu fonduri proprii pentru finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc
în scopul executării planului naţional de construcţii şcolare, aceste sume se
pot folosi numai cu acordul judeţului respectiv.
(2)
Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile fonduri destinate
obiectivelor de asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea
fiecărui grup etnic şi ţinând cont de importanţa necesităţilor acestor grupuri
cu excepţia cazurilor extraordinare care necesită intervenţii urgente.
Capitolul
III
Atribuţiile
regiunii
Art. 11
(1)
În acord cu prevederile alin (1) şi (2) din art. 11 a Legii nr. 215/2001, legea
administraţiei publice locale, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în limitele
competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive prin efectul
prezentei legi, formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu
personalitate juridică de drept privat şi de utilitate publică „Ţinutul
Secuiesc” în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de
interes regional, ori al furnizării în comun al unor servicii publice.
(2)
Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în
condiţiile legii.
Art. 12
Asociaţia
de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” este condus de organul
deliberativ „Consiliul Ţinutului Secuiesc” compus din toţi membri
consiliilor judeţene din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia
„Ţinutului Secuiesc” compus dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte
unul din fiecare judeţ.
Art. 13
Asociaţia
de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc” are următoarele atribuţii:
a)
organizarea serviciilor intercomunitare (regionale) şi a personalului acestora;
b)
expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru lucrările de interes
regional fără a prejudicia competenţele statului respectiv a judeţelor;
c)
organizarea unui Inspectorat Regional pentru Situaţii de Urgenţă;
d)
organizarea serviciului spitalicesc regional;
e)
dezvoltarea cooperativelor la nivel regional;
f)
asistenţă în lucrările publice realizate de alte organisme publice din
teritoriul regiunii;
g)
organizarea instituţiilor publice de binefacere şi asistenţă socială de nivel
regional.
Capitolul
IV
Dispoziţii
comune aplicabile judeţelor şi „Ţinutului Secuiesc”
Art. 14
(1)
În limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut, competenţele administrative
care până la intrarea în vigoare a prezentei legi erau în atribuţia statului,
sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele acestuia.
(2)
Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare rămân neschimbate dacă
ele sunt compatibile cu prezentul statut.
(3)
Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii de administraţie pe
care le deţine către Ţinutul Secuiesc, judeţele acestuia sau autorităţile
publice locale.
(4)
Toate structurile deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorităţi
centrale care acoperă un teritoriu mai mare decât în judeţ vor avea competenţă
pe numai şi pe întregul teritoriu al celor trei judeţe. Sediul acestor
structuri deconcentrate se va afla în municipiul Târgu Mureş.
(5)
Delegările de competenţe administrative ale statului, chiar şi cele prevăzute
în prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege organică.
Art. 15
Prin
lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe „Ţinutului Secuiesc” sau
judeţelor decât cele prevăzute în prezentul statut.
Art. 16
În
scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes regional,
ori al furnizării în comun al unor servicii publice, judeţele pot delega din
atribuţiile deliberative şi administrative ale lor către organele Ţinutului
Secuiesc.
Art. 17
(1)
În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare
română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de
predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de profesori a căror limbă
maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în
şcolile primare începând cu clasa a doua.
(2)
Limba germană respectiv romani poate fi folosit la cererea părinţilor în
învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa
comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă
germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în
şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau
romani, după caz.
(3)
Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limba de predare se realizează
doar prin simpla solicitare a părintelor sau a reprezentantului legal al
copilului. Împotriva refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se
poate adresa instanţei de contencios administrativ competent.
(4)
În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea
inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv
maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi.
(5)
Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de conducere ale inspectoratelor
din alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie din trei propuse
de reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor (consiliilor
şcolare) fiecărui grup lingvistic.
(6)
Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în limbă germană sau romani,
Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o listă care cuprinde
trei propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de administraţie
al şcolilor (consiliului şcolar) comunităţii lingvistice respective.
(7)
Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de învâţământ din judeţ,
consiliile de administraţie a tuturor şcolilor fiecărui grup lingvistic vor
alege un consiliu şcolar compus din 21 de persoane.
(8)
Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul
favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat.
Art. 18
(1)
Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de autoritate de
securitate publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea ce
priveşte activităţile industriale periculoase sau de material exploziv,
construcţie publică, agenţii, imprimării, în ceea ce priveşte organizarea
ambulanţei, a reglementărilor de muncă, a ceea ce priveşte bolile mentale de
toxicomanie, respectiv protejarea minorilor.
(2)
Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele Consiliului Judeţean poate
solicita ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.
Art. 19
Măsurile
care se doresc a fi luate de organele de stat pe motiv de ordine publică având
influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor preşedintelui
Consiliului Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai după
avizul preşedintelui Consiliului Judeţean competent.
Art. 20
În
interesul asigurării legii şi a reglementărilor subsecvente, preşedintele
Ţinutului Secuiesc şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita ajutorul
poliţiei naţionale sau celei locale.
Art. 21
Consiliul
Ţinutului Secuiesc şi cele ale judeţelor pot adopta norme de sancţionare în
ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile respective.
Capitolul
V
Organele
Ţinutului Secuiesc
Art. 22
Organele
Ţinutului Secuiesc sunt: consiliul Ţinutului Secuiesc şi preşedinţia Ţinutului
Secuiesc.
Art. 23
Consiliul
Ţinutului Secuiesc este compus din membri consiliilor judeţene ale judeţelor
Covasna, Harghita şi Mureş.
Art. 24
Consiliul
Ţinutului Secuiesc exercită competenţele atribuite prin prezentul statut, de
alte leg, precum şi de către consiliile judeţene ale judeţelor Covasna,
Harghita şi Mureş.
Art. 25
(1)
Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară în trei sesiuni care
se ţin alternativ în reşedinţele judeţelor componente.
(2)
Noul consiliu se reuneşte la 20 de zile de la validarea consiliilor judeţene
nou alese din Ţinutul Secuiesc, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al
Ţinutului Secuiesc.
Art. 26
Membrii
consiliului Ţinutului Secuiesc reprezintă întreaga regiune.
Art.
27
(1)
Consiliul Ţinutului Secuiesc îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi.
(2)
Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă de doi ani.
(3)
Dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un preşedinte aparţinător
comunităţii maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va fi
ales un preşedinte aparţinător comunităţii romăneşti. Cel puţin unul dintre
vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cel al
preşedintelui.
(4)
În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui
sau a vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă cu
respectarea prevederilor alin (3).
(5)
Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va alege vicepreşedintele
care îi ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a activităţii.
Art. 28
Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară pe baza regulamentului
propriu, adoptat cu majoritatea absolută a membrilor acestuia.
Art. 29
(1)
Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc pot fi revocaţi
cu majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de activitate
necorespunzătoare.
(2)
Consiliul Ţinutului Secuiesc trebuie convocat de urgenţă dacă cel puţin o
treime din consilieri solicită revocarea preşedintelui.
(3)
Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului Ţinutului Secuiesc nu
convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare şedinţa
extraordinară al consiliului, acesta se convoacă de preşedintele Ţinutului
Secuiesc.
(4)
Dacă nici preşedintele Ţinutului Secuiesc nu convoacă în 15 zile de la
expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa extraordinară a
consiliului Ţinutului Secuiesc se convoacă de către prefectul care are
competenţă în verificarea legalităţii actelor consiliului.
Art. 30
În
cazul dizolvării prevăzut în art. 44 se vor organiza în cel puţin 3 luni
alegeri parţiale pentru consiliile judeţene.
Art. 31
Consiliul
Ţinutului Secuiesc este convocat de preşedintele acestuia în sesiuni ordinare
în prima săptămână a lunilor februarie, iunie, respectiv octombrie sau în
sesiuni extraordinare la solicitarea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau a unei
pătrimi a consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de
prezentul statut.
Art. 32
În domeniile normative care nu sunt de competenţa consiliului Ţinutului
Secuiesc dar care reprezintă interes special pentru acesta, consiliul poate
elabora proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către preşedinte
Guvernului României pentru a fi prezentate în Parlament.
Art. 33
(1)
Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este exercitată de preşedintele şi
vicepreşedinţii consiliului.
(2)
Compunerea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc trebuie să fie conformă cu proporţia
grupurilor etnice reprezentate în consiliul regional.
(3)
Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de
urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.
Art. 34
(1)
Membrii preşedinţiei rămân în funcţie până la expirarea mandatului consiliului
exercitând doar atribuţiile administrative curente până la numirea noii
preşedinţii de către consiliul nou ales.
(2)
Membrii preşedinţiei aparţinători a unui consiliu judeţean dizolvat îşi
exercită funcţia până la alegerea noului consiliu judeţean respectiv.
Art. 35
Membrii
preşedinţiei care nu îşi exercită corespunzător atribuţiile pot fi revocaţi de
către consiliul Ţinutului Secuiesc.
Art. 36
Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al preşedinţiei în
urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de către acesta,
preşedintele, sau după caz, unul dintre vicepreşedinţi va convoca în 15 zile
şedinţa extraordinară a consiliului.
Art. 37
(1)
Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.
(2)
El participă la şedinţele guvernului la care sunt tratate probleme ce privesc
Ţinutul Secuiesc.
Art. 38
Preşedintele Ţinutului Secuiesc conduce serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de
nivel regional din Ţinutul Secuiesc.
Art. 39
Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile executive
vicepreşedinţilor prin ordin publicat în buletinul oficial al Ţinutului
Secuiesc.
Art. 40
(1)
Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este organul executiv al acestuia, având
următoarele competenţe:
a)
elaborarea normelor de aplicare a actelor normative adoptate de consiliu;
b)
activitate administrativă în probleme de interes regional;
c)
administrarea patrimoniului Ţinutului Secuiesc, controlul gestiunii banilor
publici de nivel regional, a serviciilor publice regionale, alte atribuţii ce
îi sunt conferite de prezenta lege sau alte acte normative;
(2)
Sediul preşedinţiei Ţinutului Secuiesc este în municipiul Târgu Mureş.
Art. 41
Preşedinţia
Ţinutului Secuiesc trebuie să fie consultată despre instituirea şi
reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este
interesat direct.
Capitolul
VI
Organele
judeţene
Art. 42
(1)
Autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este
consiliul judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din
preşedintele consiliului judeţean ales prin vot direct.
(2)
Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr.
215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.
(3)
Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale
sistemului juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu majoritatea
membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a
judeţului, raporturile dintre organele judeţene, organizarea de referendum
judeţean.
(4)
Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi supuse controlului
constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului.
(5)
Normele juridice prevăzute la alin (2) pot fi supuse unui referendum judeţean
printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3 luni de la
publicarea acestuia un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o
treime din membri consiliului judeţean solicită acesta.
Art. 43
Consiliile
judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi etnice.
Art. 44
(1)
Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage dizolvarea acestuia şi
organizarea a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al
judeţului.
(2)
Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza imposibilităţii formării
unei majorităţi devine nefuncţional.
Art. 45
În
funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este ales câte un
reprezentant al comunităţii române şi maghiare.
Art. 46
Preşedintele
consiliului judeţean reprezintă judeţul.
Art. 47
Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute de art. 104 a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Capitolul
VII
Adoptarea
şi publicarea reglementărilor din Ţinutul Secuiesc
Art. 48
Proiectele
de acte normative adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau consiliile
judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30 de zile prefectul
nu atacă norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi intră în
vigoare.
Art. 49
(1)
Dacă un proiect de act normativ poate atenta la egalitatea de drepturi dintre
cetăţenii aparţinătoare diferitelor grupuri etnice sau menţinerii, protejării
şi dezvoltării culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor
grupuri, majoritatea consilierilor aparţinători a unui grup etnic din consiliul
Ţinutului Secuiesc sau consiliul judeţean pot solicita ca votul să aibă loc pe
grupuri etnice.
(2)
Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea de act normativ a fost
adoptată împotriva votului a 2/3 a grupului etnic care a formulat solicitarea,
majoritatea acestui grup poate solicita în 30 de zile Curţii Constituţionale controlul
de constituţionalitate asupra normei respective.
Art. 50
Actele
normative ale Ţinutului Secuiesc şi cele judeţene sunt publicate în buletinul
oficial al Ţinutului Secuiesc în limba română şi în limba maghiară. Ele intră
în vigoare la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care norma
prevede un alt termen. Câte un exemplar din buletinul oficial este trimis
prefectului competent.
Art. 51
Legile,
decretele şi hotărârile de guvern care interesează Ţinutul Secuiesc sunt
publicate în limba maghiară în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc fără a
prejudicia intrarea lor în vigoare.
Capitolul
VIII
Colectivităţi
locale
Art. 52
(1)
În regulamentele de organizare şi funcţionare al instituţiilor publice locale
vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a grupelor etnice din
localitatea respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.
(2)
În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o
pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi
reprezentat în consiliul comunal.
Capitolul
IX
Domeniul
public şi patrimoniul Ţinutului Secuiesc şi a judeţelor acestuia
Art. 53
Drumurile,
autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt
determinate prin normele de aplicare a prezentului statut, fac parte din
domeniul public al Ţinutului Secuiesc.
Art. 54
(1)
Pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc, minele, carierele de piatră
şi exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond,
edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale precum şi
mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al
Ţinutului Secuiesc.
(2)
Imobilele din proprietatea statului situate în Ţinutul Secuiesc sunt
transferate în patrimoniul regiunii.
(3)
Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut mai sus se
reglementează prin normele de aplicare a prezentei legi.
(4)
Bunurile imobile situate în Ţinutul Secuiesc care nu aparţin unei persoane, sau
care nu revin de drept unei unităţi administrativ-teritoriale fac parte din
patrimoniul Ţinutului Secuiesc.
Art. 55
Judeţele,
conform noilor reglementări pe teritoriul lor intră în posesia bunurilor şi
drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale Ţinutului Secuiesc cu
excepţia celor de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau de
interes regional.
Capitolul
X
Finanţele
Ţinutului Secuiesc şi ale judeţelor acestuia
Art. 56
(1)
50% din impozitul pe transferul de proprietate a cotei părţi distribuite
bugetului consolidat revine Ţinutului Secuiesc.
(2)
Taxa ipotecară colectată după bunurile situate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc
revine judeţului.
(3)
De asemenea revine Ţinutului Secuiesc cota parte provenită din colectarea
taxelor fiscale din următoarele taxe fiscale colectate pe teritoriul regiunii:
a)
90% din impozitul pe succesiune şi donaţie;
b)
20% din taxa pe valoarea adăugată, exceptând cele provenite din import;
c)
1/3 din cota parte din impozitul pe venit ce revine bugetului consolidat;
d)
90% din venitul realizat de Loteria Română şi taxă pe jocuri de noroc;
e)
5% din taxa pe valoarea adăugată realizată din import, colectat pe teritoriul
regional.
Art. 57
Revine
judeţului taxa colectată de trezorerie pe consumul de energie electrică de pe
teritoriul judeţului respectiv.
Art. 58
În
cazul concesionării marilor exploatări hidroelectrice existente pe teritoriul
judeţului, statul va ceda 90% din redevenţa anuală prevăzută de lege.
Art. 59
Judeţele
pot impune impozite şi taxe pe activitate turistică.
Art. 60
Ţinutul
Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor
respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional,
în domeniul activităţii lor specifice.
Art. 61
(1)
Sunt atribuite judeţelor cote părţi din taxele fiscale colectate pe teritoriul
lor după cum urmează:
a)
90% din dreptul de înregistrare şi timbre precum şi redevenţele din
concesiunile statului;
b)
90% din acciza aplicată pe produsele de tutun vândute pe teritoriul judeţului;
c)
70% din taxa de valoare adăugată, exceptând cele din import;
d)
40% din taxa pe valoarea adăugată pe bunuri provenite din import, colectat pe
teritoriul lor;
e)
90% din acciza aplicată produselor petroliere vândute în staţiile de benzină
situate pe teritoriul lor;
f)
90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu
excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice;
(2)
Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi veniturile care revin
judeţului şi care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori
administrative de birouri/puncte de lucru care nu se află pe teritoriul
judeţului.
Art. 62
(1)
Pentru a adapta finanţele judeţelor autonome la obiectivele vizate şi
exercitarea atribuţiilor lor se vor atribui fiecărui dintre ele o cotă parte
care nu va depăşi 40% din taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor şi
care au fost colectate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc.
(2)
Această sumă va fi împărţită între judeţe astfel:
a)
Covasna – 20%
b)
Harghita – 30%
c)
Mureş – 50%
(3)
Atribuirea sumelor se va realiza fără a afecta sumele destinate unor obiective
specifice sau a prejudicia dispoziţiile articolului 15 al prezentului Statut
ori normele de aplicare ale acestuia.
Art. 63
(1)
Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului, judeţele Ţinutului
Secuiesc pot atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.
(2)
Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor prevăzute de lege,
consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace financiare
adecvate comunelor determinate de comun acord de către preşedintele consiliului
judeţean şi reprezentanţii comunelor interesate.
Art. 64
(1)
Ţinutul Secuiesc şi judeţele autonome contribuie la controlul fiscal al
impozitelor pe venit al persoanelor cu domiciliul fiscal pe teritoriul lor.
(2)
În acest scop, înainte de 31 decembrie a anului precedent controlului fiscal,
preţedinşia Ţinutului Secuiesc şi consiliile judeţene pot semnala
serviciilor financiare ale statului din regiune şi din judeţe date, fapte şi
elemente esenţiale pentru a stabili o bază de impozitare mai corectă, furnizând
toată documentele necesare stabilirii de dovezi.
(3)
Serviciile financiare ale statului din regiune şi din judeţe sunt obligate să
comunice preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau, după caz, consiliului judeţean
măsurile adoptate pe baza informaţiilor primite.
Art. 65
Ţinutul Secuiesc judeţele autonome şi unităţile administrative locale au buget
propriu pe exerciţiul financiar al unui an calendaristic.
Art. 66
(1)
Proiectul de buget înaintat de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau de preşedintele
consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului Ţinutului Secuiesc
sau, după caz, al celui judeţean.
(2)
Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu majoritatea voturilor
fiecărui grup etnic.
(3)
Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi necesare pentru a fi
adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii compuse din patru
consilieri aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care fiecare
comunitate are câte doi membri propuşi de comunitatea respectivă.
(4)
Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea voturilor membrilor
comisiei fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).
(5)
Dacă în cadrul comisiei nici o propunere nu a obţinut majoritatea necesară
adoptării, preşedintele consiliului Ţinutului Secuiesc sau, după caz, judeţean
va trimite în 8 zile proiectul de buget şi toate actele necesare curţii de
apel, respectiv tribunalului competent pentru a decide în 30 de zile asupra
sumelor prevăzute în capitolele neadaptate.
(6)
Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor de venit, a celor care
privesc cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor specifice
prevăzute de lege pentru exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare
funcţionării normale ale organelor şi birourilor instituţiei respective.
(7)
Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi atacate la Curtea
Constituţională.
(8)
Doar pentru articolele acceptate pe baza procedurii prevăzute în alineatele
precedente, hotărârea de adoptare a bugetului poate fi contestată în justiţie
de către guvern, dar numai pentru încălcarea prevederilor constituţionale şi
ale prezentului statut.
(9)
Pentru adoptarea bugetului şi a execuţiei financiare al regiunii este nevoie de
votul majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.
Art. 67
(1)
Chiar dacă schimbul de produse cu străinătatea poate fi limitată şi se
autorizează de organele competente ale statului, Ţinutul Secuiesc are dreptul
de a autoriza astfel de activităţi între limitele fixate de comun acord cu
guvernul.
(2)
În cazul în care schimbul de produse cu străinătatea are la bază contingente
care au consecinţe asupra economiei Ţinutului Secuiesc, cota parte din
contingentul exportat sau importat trebuie să fie fixat de comun acord între
guvern şi preşedinţia Ţinutului Secuiesc.
Art. 68
(1)
Dispoziţiile adoptate la nivel naţional în ceea ce priveşte controlul valutar
sunt aplicabile şi Ţinutului Secuiesc.
(2)
Statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru acoperirea necesarului
importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa pozitivă dintre
valuta realizată din export şi cea folosită pentru import.
Capitolul
XI
Raporturile
dintre stat, Ţinutul Secuiesc şi judeţe
Art. 69
(1)
În fiecare judeţ este numit un prefect.
(2)
Atribuţiile prefectului:
a)
Coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvern exercitarea
atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor
respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării şi a căilor ferate,
precum şi atribuţiile care revin preşedinţiei Ţinutului Secuiesc;
b)
Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte instituţii publice locale a
funcţiilor delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile eventuale
preşedintelui consiliului judeţean;
(3)
Controlul de legalitate ale actelor adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc se
face în 30 de zile de către prefectul judeţului în care a avut loc şedinţa
consiliului.
(4)
Controlul de legalitate ale actelor administrative ale preşedinţiei Ţintului
Secuiesc se exercită de prefectul judeţului Mureş.
Art. 70
(1)
În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul răspunde în faţa ministerului
de interne.
(2)
În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului şi ale jandarmeriei şi
alte forţe armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publică
şi securitate naţională.
(3)
Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în vigoare nu pot fi
schimbate.
Art. 71
(1)
În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii civile distincte pentru
cariera funcţionarului public din administraţia de stat sau judeţană. Aceste
funcţii sunt determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi care
se întocmesc în scopul unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa
personalului necesar.
(2)
Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru direcţiile administraţiei
de interne a personalului de securitate publică şi nici personalului
administrativ din Ministerul de Apărare.
(3)
Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de carieră sunt rezervate
cetăţenilor aparţinătoare fiecărui grup etnic ţinând cont de compoziţia etnică
a judeţului rezultată din ultimul recensământ.
(4)
Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători comunităţilor etnice
din judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va face treptat
odată cu vacantarea posturilor.
(5)
Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în alineatul (1) este garantat cu
excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru îndeplinirea căreia este
nevoie de perfecţionare continuă.
(6)
Dispoziţiile articolelor precedente sunt aplicabile şi personalului din
judecătorii, tribunale şi curţi de apel, respectiv a celor din parchetele de pe
lângă acestea.
Art. 72
(1)
Ţinutul Secuiesc are dreptul de a fi reprezentat în Parlamentul European
respectiv Parlamentul României având totodată dreptul ca pe baza deciziei consiliului
regional să înfiinţeze şi să finanţeze reprezentanţe pe lângă instituţiile
Uniunii Europene.
(2)
În acord cu prevederile alineatului precedent şi principiul constituţional al
reprezentativităţii în delegaţia României la Parlamentul European cel puţin 2
locuri vor fi asigurate Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste 2 locuri alegerile în
Parlamentul European se vor organiza în acelaşi timp cu cel de pe raza
întregului teritoriu al ţării, dar separat cu participarea rezidenţilor
Ţinutului Secuiesc.
(3)
În organismele Uniunii Europene de reprezentare a autorităţilor publice locale
delegaţia României va avea o prezenţă proporţională a Ţinutului Secuiesc, dar
nu mai puţin de o persoană.
Capitolul
XII
Organele
judiciare
Art. 73
(1)
În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul
Târgu Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi Braşov.
(2)
Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu
Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de
competenţa Curţii de Apel Braşov.
Art. 74
(1)
Jumătate dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu Mureş respectiv
tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu
Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu
Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii româneşti, iar
cealaltă jumătate comunităţii maghiare.
(2)
Cel puţin 20% dintre magistraţii judecătoriilor Topliţa, Sighişoara, Reghin,
Târnăveni, Luduş trebuie să aparţină comunităţii maghiare.
(3)
Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor realiza treptat odată cu
vacantarea posturilor de magistraţi.
(4)
Preşedinţia instanţelor este asigurată alternativ pe o perioadă de 2 ani de
reprezentanţii judecătorilor celor două comunităţi. Preşedinţii sunt numiţi de
către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 75
Un
judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din
regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii
şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.
Art. 76
Preşedintele
Ţinutului Secuiesc prin delegarea de competenţă de către preşedintele ţării cu
respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind organizarea judiciară va
numi, destitui, revoca mediatorii din regiune.
Art. 77
Actele
administrative ale instituţiilor şi organelor administraţiei publice cu sediul
în Ţinutul Secuiesc care ating principiile de egalitate dintre cetăţenii
aparţinători diferitelor grupuri etnice pot fi contestate în faţa secţiei
contenciosului administrativ de pe lângă curtea de apel de către consiliul
Ţinutului Secuiesc sau cel judeţean, iar în cazul măsurilor luate de comune în
faţa tribunalelor judeţene de către consiliul comunal (consiliul consilierilor
comunal din judeţ) dacă prejudiciul este recunoscut de majoritatea grupului
etnic al consiliului care se simte lezat.
Capitolul
XIII
Controlul
exercitat de Curtea Constituţională
Art. 78
(1)
Fără a prejudicia dispoziţiile prezentului statut, actele normative de ordin
general ale consiliului Ţinutului Secuiesc sau ale judeţelor pot fi contestate în
faţa Curţii Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei sau a
prezentului statut ori a principiului de egalitate între grupurile etnice.
(2)
Dreptul de contestare este al Guvernului.
(3)
Actul normativ general al Ţinutului Secuiesc mai poate fi contestat de către un
consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale ale judeţului pot
fi contestate de consiliul Ţinutului Secuiesc sau de un alt consiliu judeţean
din regiune.
Art. 79
(1)
Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului pot fi contestate
de către preşedintele Ţinutului Secuiesc sau preşedintele consiliului judeţean
după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din
prezentul statut sau a principiului de protecţie al minorităţilor etnice.
Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze
Curtea Constituţională.
(2)
Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de
competenţă atribuit prin prezentul statut Ţinutului Secuiesc sau judeţelor
acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale
soluţionarea conflictului de competenţă.
(3)
Solicitarea este înaintată de preşedintele Ţinutului Secuiesc sau al
consiliului judeţean.
Capitolul
XIV
...
Contaţi de dragostea mea! |