marți, 13 august 2013

Băsescu vrea să ridice Europa contra Ungariei


Liderii maghiari mâncând pufuleţi de Bărăgan,
bucuroşi pentru că măcar pe hartă au mâncat
şi ceva Ardeal din frumoasa noastră Românie...

Băsescu vrea să ridice Europa contra Ungariei


În discursul ţinut la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni, care se desfăşoară la Izvoru Mureşului, preşedintele Traian Băsescu a atacat în termeni duri atitudinea politicienilor de la Budapesta faţă de statele care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor. 
Băsescu a avertizat că răbdarea României a ajuns la sfârşit şi că anul acesta este ultimul în care politicienii maghiari se pot plimba relaxaţi prin Harghita şi Covasna. Preşedintele a răspuns astfel la declaraţiile belicoase ale unor politicieni unguri făcute la Tabăra Tineretului Maghiar de la Joseni şi Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad. 

„ANUL ACESTA AU DOVEDIT CĂ POT FI INDECENŢI“ 

„Unii cred că sunt praguri care pot fi depăşite, iar eu ca şef al statului român le spun că aici în Harghita niciun prag constituţional nu poate fi luat în discuţie şi nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politică maghiară. Şi probabil este ultimul an când au  putut să o facă atât de relaxat. Sincer să fiu, ca şef al statului, am vrut să văd până unde se poate merge, iar anul acesta s-a ajuns la limita la care le spun că e prea mult şi nu se va mai repeta. Am crezut că funcţionează decenţa. Anul acesta au dovedit că pot fi indecenţi. În mod categoric, România îşi va asuma leadershipul punerii la punct a Budapestei“, a declarat şeful statului. 
 Traian Băsescu a mers chiar mai departe, acuzând Ungaria, nici mai mult, nici mai puţin, că destabilizează zona balcanică, prin încurajarea tendinţelor de autonomie ale comunităţilor maghiare din statele vecine. 

NU A SCĂPAT NICI TŐKES
„Ungaria a devenit în momentul de faţă un focar de instabilitate din punctul de vedere al tratamentului minorităţilor în regiune, nu în România. În România nu se va întâmpla nimic, dar în regiune politica Budapestei a început să creeze dificultăţi statelor care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor. România îşi va asuma rolul punerii la punct a Budapestei!”, a mai spus Băsescu. 
Nici europarlamentarul Laszlo Tökes nu a scăpat de avertismentele preşedintelui. Prezent la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, fostul episcop reformat ceruse premierului maghiar Viktor Orban ca Transilvaniei să-i fie oferit protectorat maghiar. 
 Traian Băsescu a afirmat că Laszlo Tökes „nu îşi merită calitatea de cetăţean român“, lăsând să se înţeleagă că împotriva acestuia s-ar putea lua anumite măsuri. „Va trebui să analizăm dacă un cetăţean român poate avea un astfel de comportament“, a precizat Băsescu.
 Preşedintele Traian Băsescu a vorbit şi despre proiectul de reorganizare administrativă a României, subliniind că niciodată nu va mai exista o regiune autonomă maghiară, precum cea înfiinţată în mod artificial în perioada stalinistă. 

REORGANIZAREA, NU PE CRITERII ETNICE
Şeful statului a declarat că reorganizarea administrativă a României nu va ţine cont de criteriile etnice. 
 „Vă garantez că reorganizarea administrativă a României nu se va face pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va mai fi în România. În primul rând că România este stat autonom şi nimeni nu poate fi mai autonom ca altcineva între frontierele României“, a declarat Traian Băsescu.

Populiştii lui Băsescu din parlament,
ei înşişi de maghiarişti, au alte afaceri
şi iubiri cu liderii maghiari.   
Preşedintele şi-a exprimat speranţa că Parlamentul va finaliza acest proiect. „Vreau să cred că Parlamentul nu se va împiedica până la urmă în proiectul de reorganizare administrativă de exigenţe care nu au nimic în comun cu definiţia pe care o are statul român de stat unitar şi că acest proiect va merge înainte, fiind necesar României“, a mai spus Băsescu.
 Ungaria a devenit în momentul de faţă un focar de instabilitate.

Cinci zile de dezbateri la Izvoru Mureşului

Liderii comunităţilor româneşti din vecinătate şi din Balcani se reunesc, în aceste zile, la Izvoru Mureşului. Dezbaterile se desfăşoară în perioada 12-16 august. Sub genericul “România europeană şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, cea de-a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului propune teme importante de dezbatere, precum: comunităţile româneşti din vecinătate între deznaţionalizare şi integrare europeană, drepturile minoritarilor din România vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul graniţelor etc. Printre participanţii la această ediţie se numără Bojan Aleksandrovic, parohul bisericii româneşti de la Malainica (Valea Timocului), Zaviza Jurj, preşedintele Asociaţiei culturale “Ariadnae Filum” (Valea Timocului), Stevan Mihailov, liderul Comunităţii Românilor din Serbia (Voivodina), Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin (Bulgaria) şi Aurica Bojescu, secretar executiv al Comunităţii Româneşti din Ucraina.


Românii de lângă noi, în pericol de asimilare

Liderii comunităţilor româneşti din afara graniţelor prezenţi la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au acuzat politicile de asimilare forţată dusă de state precum Serbia, Bulgaria sau Ucraina. Totodată, românii din afara graniţelor au cerut un sprijin mai consistent din partea statului român pentru păstrarea identităţii naţionale. 
În replică, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că românii trebuie să dea dovadă de solidaritate şi să nu se mai certe între ei. 

SPRIJIN DIN PARTEA ROMÂNIEI
Bojan Aleksandrovic, preotul vicar al Timocului, a atras atenţia că situaţia comunităţii româneşti din Valea Timocului este critică. 
 „Nici astăzi nu avem şcoli în limba română, nici astăzi nu avem voie să ne rugăm la Dumnezeu în limba română. Fără ajutorul ţării-mamă, vom dispărea în scurt timp. Statul sârb ne-a împărţit în români şi vlahi, ca să ne rupă legăturile cu ţara-mamă şi să ne asimileze mai uşor. Datoria noastră este să arătăm că vlah şi român este egal“, a declarat preotul. La rândul său, Stevan Mihailov, liderul Comunităţii Românilor din Serbia (Banatul Sârbesc), a avertizat că, fără sprijinul României, nu vor mai putea rezista politicii de asimilare.  
 „De foarte mulţi ani ne întâlnim, discutăm, dar acţiunile lipsesc cu desăvârşire. În trei ani de zile nu am avut niciun sprijin financiar, iar Comunitatea Românilor din Serbia trăieşte doar din bugetul familiilor noastre. Avem promisiuni care nu se realizează, aşteptăm un ajutor concret din partea României. Dacă nu se va realiza, vom fi nevoiţi să ne dăm demisia în bloc“, a spus Stevan Mihailov. 
 Alţi lideri ai comunităţilor româneşti au susţinut că minorităţile au beneficiat de mai multe drepturi în regimul comunist decât în prezent. 

REGIMUL COMUNIST, MAI PERMISIV CU MINORITĂŢILE
Poetul bucovinean Vasile Tărâţeanu a atras atenţia că românii ucraineni au drepturi doar pe hârtie. În acest timp, numărul şcolilor româneşti scade de la o zi la alta, crescând astfel gradul de asimilare a etnicilor români. 
„Situaţia comunităţii româneşti din Ucraina se degradează tot mai mult. Asta în pofida unei legislaţii extraordinare adoptate de Parlamentul Ucrainei. Deşi pe hârtie avem foarte multe drepturi, numărul de şcoli româneşti scade de la o zi la alta. Românii noştri sunt puşi tot mai des în situaţia de a-şi da copiii la şcoli ucrainene. Dacă în primii ani de putere sovietică aveam peste 120 de şcoli româneşti, acum, după 20 de ani de regim democratic, am rămas numai cu 70 de şcoli“, a declarat Tărâţeanu. 
 Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români „AVE“ din Vidin, Bulgaria, a reclamat şi el politica agresivă de asimilare, în ciuda faptului că Bulgaria este membră a Uniunii Europene.
„Noi, românii din Bulgaria, avem o singură problemă: să oprim procesul de asimilare. Dacă noi suntem cetăţeni loiali ai statului bulgar, dar statul nu ne tratează cu aceeaşi loialitate, prin faptul că doreşte exterminarea noastră spirituală şi culturală,  ne întoarcem către ţara-mamă şi o rugăm să intervină. Românii din Bulgaria au avut mai multe drepturi în timpul jugului turcesc decât acum. Am avut şcoală şi biserică în limba noastră, am avut chiar şi ziare în limba noastră“, a declarat Ivo Gheorghiev. ;
Tot iubirea veche era mai bună...

Reacţii la reacţia lui Băsescu

Afirmaţia prin care preşedinteleTraian Băsescu a taxat  dur extremismul oficialilor unguri nu a rămas fără ecou în rândul politicienilor români. 
 Fostul ministru de Externe, Mircea Geoană, este de părere că şeful statului a reacţionat dintr-un „interes electoral“ la afirmaţiile oficialilor unguri, subliniind că un punct de vedere ar fi trebuit exprimat exact în momentul care au început acţiunile destabilizatoare. 
 Aceeaşi părere este împărtăşită şi de fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, Péter Eckstein-Kovacs. „Dreptul preşedintelui Traian Băsescu de a avea o opinie şi de a lua o poziţie nu îl contestă nimeni, dar felul în care a făcut-o mi s-a părut nediplomatic“, este de părere fostul consilier prezidenţial. 
 Liderul UDMR Kelemen Hunor este de părere că reacţia unor politicieni la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu este exagerată, iar liderul Jobbik, Vona Gabor, a avut deja parte de prea multă atenţie. 
 „Faptul că şeful statului a răspuns provocării lansate de liderul Jobbik, proferând ameninţări la adresa Ungariei, este o modalitate de a pune paie pe foc“, a mai spus liderul UDMR. 

ŞEFUL STATULUI, UN FACTOR DE ECHILIBRU“
Kelemen Hunor a  mai opinat că liderii altor partide se puteau angaja într-un conflict, însă şeful statului „trebuie să fie un factor de echilibru“. De altfel, Hunor a catalogat drept „prostii“ afirmaţiile făcute de Gàbor Vona şi a subliniat că formaţiunea sa nu are o relaţie instituţională cu Jobbik sau cu alte forţe extremiste.
 Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Petru Filip, susţine că „pe fond“  poziţiile exprimate de Traian Băsescu sunt îndreptăţite, însă România trebuie să devină lider în regiune nu doar în chestiunea iredentismului maghiar, ci în dezvoltarea parteneriatului estic. 
 Ministrul PSD-ist al Apărării, Mircea Duşa, nu a dorit să comenteze în mod direct declaraţia şefului statului, dar şi-a exprimat bucuria că demnitatea naţională este în sfârşit apărată.  
Şi liderul PDL, Vasile Blaga, s-a abţinut în a exprima un punct de vedere privitor la declaraţiilor făcute de şeful statului. Indirect, Blaga a arătat că este în asentimentul şefului statului, precizând că PDL nu a agreat niciodată naţionalismul exagerat, indiferent de unde ar veni el. 

„REACŢIA POLITICIENILOR ROMÂNI, ISTERICĂ“
Într-o scrisoare deschisă adresată politicienilor români şi publicată pe contul său de Facebook, preşedintele formaţiunii Jobbik, Vona Jobbik,  susţine că afirmaţiile sale au fost interpretate greşit de presă, iar isteria creată în jurul subiectului nu se justifică. 
 Totodată, el îndeamnă la o dezbatere constructivă şi susţine că românii şi maghiarii, prin prisma faptului că se confruntă cu aceleaşi probleme, împărtăşesc acelaşi viitor. 
 „Dacă drepturile românilor ar fi încălcate, nu aţi reacţiona la fel? Şi atunci, de ce această reacţie isterică?“, se întreabă Vona Gàbor pe Facebook. (A contribuit Iulia Marin)

Sursa: Yahoo News după Adevărul
 

sâmbătă, 10 august 2013

Elena Toma - Cronica unor timpuri nemernice



CRONICA UNOR TIMPURI NEMERNICE


Nemernice sunt timpurile de astăzi când românii se denigrează unii pe alţii pentru a ajunge la râvnita masă cu plăcinte. Românul este capabil de a-şi tăia craca de sub picioare, numai pentru a-şi satisface nevoia ticăloasă de a-şi bârfi conaţionalul? Nu, românul se simte un damnat sub soare, mai prejos de alte rase şi popoare. El voieşte cu disperare a se piti sub scutul protector al străinului, de aceea arată cu degetul către alt român de care nu încape: „Eu sunt bun şi drăguţ, el e răzvrătit şi rău”.
Oricum nu contează că străinul se nedumereşte dacă slugarnicul e român sau antiromân. În lipsa unor conducători bravi şi vrednici românii se simt neprotejaţi şi fără nume, reacţionează cu nemernicie, după exemplul conducătorilor fără har. Poporul român a supravieţuit ca insulă latină în estul Europei pentru că au avut conducători de seamă. Drumul martirilor a fost singular în istorie, deoarece domnitorii se jertfeau pentru supravieţuirea neamului. Acum supravieţuiesc conducătorii şi românii care arată cu degetul către alţi români.
Cândva necazurile românilor erau ascultate de către domnitori. În „O samă de cuvinte”, cronica lui Ion Neculce, aflăm că moldoveanul s-a lăudat către muntean: „Frate, domnitorul va asculta plângerile şi urmaşilor urmaşilor mei”. Cu alte cuvinte straşnicul domnitor Ștefan ar fi tăiat capul unui copil de casă ca să-l facă ceasul său deşteptător când vor plânge urmaşii. Munteanul  s-a lăudat şi el: „Bre, meşterul zidar Manole a zidit-o pe nevasta lui de vie în zidurile mânăstirii lui vodă-Negru. Copiii mei se vor duce la maica Ana şi vor plânge, Negru vodă se va trezi şi-i va decăpăţâna pe nemernici”.
Aşadar, românii din acele timpuri aveau credinţa că domnitorul îi ascultă şi-i protejează. Apoi au venit timpurile când plânsul a fost interzis. În timpurile ceauşiste românul deprinsese obiceiul de a se veseli în ascuns: „Măi Bulă, Ceauşescu ne face publicitate pozându-se cu şefii de state ale lumii, noi hai să ne întregim raţia alimentară sub ochii vigilenţi ai securităţii”. Pe atunci românii făceau troc de produse, fiecare schimba cu vecinul ce putuse scoate pe poarta uzinei unde lucra.
Apoi ruşii au făcut perestroika, după ce-au jefuit celelalte popoare din lagărul socialist s-au retras în vizuină precum moş Martin ce acumulase rezerve de grăsime pentru „iernat”. Românii în lipsa unor conducători de seamă s-au nemernicit. În anii perestroikăi lui Iliescu şi a altor nechemaţi poporul român a tăcut pentru că nu a priceput nimic. Toate cele ce le lucrase şi le zidise erau vândute pe nimic sau aruncate la gunoi. Cei ce le cumpăraseră pe nimic i-au judecat pe români zicându-le hoţi, adică, cum îndrăznea românul să-şi ia o pâine din munca lui?
Propagandiştii noilor timpuri le-au poruncit românilor să plângă în ascuns : „În stradă să nu ieşiţi, căci gardienii noştri sunt cu ochii pe voi”. 
Iată timpuri cu adevărat nemernice, când românul a ajuns să se gudure pe lângă vreun stăpân. Timpuri când românul nu încape de român, nici acasă, nici prin ţări străine.
.

Elena Toma, 09.08.2013.   

miercuri, 7 august 2013

ȚIGANIADA ROMÂNILOR (mai multe puncte de vedere)



ȚIGANIADA ROMÂNILOR (mai multe puncte de vedere)



Posibil că Soros prin intermediul fundaţiilor sale face publicitate negativă României folosindu-se de prilejurile oferite pe tavă de politica românească. Aşadar sămânţa răului originar provine de la politica fălcilor lacome şi cefelor groase. Românii sunt forţaţi de sărăcie să cerşească din poartă în poartă, în timp ce fălcile străine aliate cu cele autohtone plănuiesc să lase ţara fără podoaba sa naturală, aurul îngropat în tainiţele munţilor apuseni. Preţul afacerii catastrofale îl vor plăti românii, ce vor deveni ţigani permanenţi odată ce le va fi distrusă casa odihnei.
Ţiganilor autentici li se mai spunea în popor: rudari, căldărari, zlătari, circari, lăutari, argintari, după numele meşteşugului pe care îl practicau. Ţiganii originari din Asia sunt meşteşugari şi se înrudesc cu băştinaşii din India, Bangladesh, Sri Lanka, e.t.c. Ţiganii asiatici s-au refugiat în ţările europene după invazia popoarelor migratoare. În ţările româneşti medievale boierii i-au adoptat pe ţiganii asiatici ca meşteşugari pe lângă conace. Ţiganul asiatic e tradiţionalist, îşi perpetuează cu orgoliu obiceiurile etnice. Românul cândva îşi purta cu mândrie numele latin, a ajuns ţiganizat de vremurile triste. Românul ţiganizat i s-a mai spus încă din perioada interbelică rom, adică obârşia sa ar fi de la Roma: „ unde toate drumurile duc”.
Breasla ţiganilor „hoţii de peste tot” au cerut politicienilor postdecembrişti drept despăgubire morală pentru rudele exterminate de nazişti să fie botezaţi cu numele de romi. Scopul, pentru a fi bine toleraţi în ţările europene unde urmau să-şi practice „cu iuţeală de mână” meşteşugul. Aşa a rămas românul calic de numele său originar, în schimb a fost rebotezat ţigan, adică neinstruit în afaceri politice.
În popor se obişnuia să li zică românilor calici, ţigani, adică români nu prea gospodari. Astăzi li se spune ţigani şi românilor înstrăinaţi, neintegraţi în comunitatea fălcoasă rămasă acasă. Românul cu muşchi puternici şi gură mare face politică şi trăieşte „gospodar la mama acasă”. Cel ce face politică îl ciomăgeşte pe cel apolitic zicându-i: „Pleacă măi ţigane la muncă, cu ce să te mai hrănească şi pe tine maica politică”.
Fălcoşii au înveşmântat politica românească în văluri negre de mister. Degeaba sughiţă calicul zicând:„Unde eşti maică grijulie pentru toţi?”. Maica politică este pudică, îşi ascunde ceafa groasă în palatele fălcoşilor lătrători.
Primăriile rurale sunt astăzi cu două niveluri iar cele orăşeneşti palate boiereşti, în ele taie frunze la câini pentru 400-1000 euro gospodarii lătrători, adică amicii de vază ai primarilor. Românii calici, fără muşchi şi fălci, asudă şi suspină spălând rufele murdare ale apusului. Calicul adună experienţă şi virtuţi căci apusul îl taxează şi de banii pentru moarte.
Aşadar ţiganiada românilor nu mai este un subiect lingvistic sau o temă dezvoltată de xenofobia ungară, ci o modalitate de supravieţuire a românilor marginalizaţi de politica românească.

 7.08.2013 - Elena Toma