 |
| Liderii maghiari mâncând pufuleţi de Bărăgan, bucuroşi pentru că măcar pe hartă au mâncat şi ceva Ardeal din frumoasa noastră Românie... |
Băsescu vrea să ridice
Europa contra Ungariei
În discursul ţinut la
Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni, care se desfăşoară la Izvoru
Mureşului, preşedintele Traian Băsescu a atacat în termeni duri atitudinea
politicienilor de la Budapesta faţă de statele care au minorităţi maghiare pe teritoriul
lor.
Băsescu a avertizat că
răbdarea României a ajuns la sfârşit şi că anul acesta este ultimul în care
politicienii maghiari se pot plimba relaxaţi prin Harghita şi Covasna.
Preşedintele a răspuns astfel la declaraţiile belicoase ale unor politicieni
unguri făcute la Tabăra Tineretului Maghiar de la Joseni şi Universitatea de
Vară de la Băile Tuşnad.
„ANUL ACESTA AU
DOVEDIT CĂ POT FI INDECENŢI“
„Unii cred că sunt
praguri care pot fi depăşite, iar eu ca şef al statului român le spun că aici
în Harghita niciun prag constituţional nu poate fi luat în discuţie şi nici
depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada
politică maghiară. Şi probabil este ultimul an când au putut să o facă
atât de relaxat. Sincer să fiu, ca şef al statului, am vrut să văd până unde se
poate merge, iar anul acesta s-a ajuns la limita la care le spun că e prea mult
şi nu se va mai repeta. Am crezut că funcţionează decenţa. Anul acesta au
dovedit că pot fi indecenţi. În mod categoric, România îşi va asuma
leadershipul punerii la punct a Budapestei“, a declarat şeful statului.
Traian Băsescu a mers
chiar mai departe, acuzând Ungaria, nici mai mult, nici mai puţin, că
destabilizează zona balcanică, prin încurajarea tendinţelor de autonomie ale
comunităţilor maghiare din statele vecine.
NU A SCĂPAT
NICI TŐKES
„Ungaria a devenit în
momentul de faţă un focar de instabilitate din punctul de vedere al
tratamentului minorităţilor în regiune, nu în România. În România nu se va
întâmpla nimic, dar în regiune politica Budapestei a început să creeze
dificultăţi statelor care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor. România îşi
va asuma rolul punerii la punct a Budapestei!”, a mai spus Băsescu.
Nici europarlamentarul
Laszlo Tökes nu a scăpat de avertismentele preşedintelui. Prezent la
Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, fostul episcop reformat ceruse
premierului maghiar Viktor Orban ca Transilvaniei să-i fie oferit protectorat
maghiar.
Traian Băsescu a
afirmat că Laszlo Tökes „nu îşi merită calitatea de cetăţean român“, lăsând să
se înţeleagă că împotriva acestuia s-ar putea lua anumite măsuri. „Va trebui să
analizăm dacă un cetăţean român poate avea un astfel de comportament“, a
precizat Băsescu.
Preşedintele Traian
Băsescu a vorbit şi despre proiectul de reorganizare administrativă a României,
subliniind că niciodată nu va mai exista o regiune autonomă maghiară, precum
cea înfiinţată în mod artificial în perioada stalinistă.
REORGANIZAREA,
NU PE CRITERII ETNICE
Şeful statului a
declarat că reorganizarea administrativă a României nu va ţine cont de
criteriile etnice.
„Vă garantez că
reorganizarea administrativă a României nu se va face pe criterii etnice. Cei
care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a
organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va mai fi în România. În
primul rând că România este stat autonom şi nimeni nu poate fi mai autonom ca
altcineva între frontierele României“, a declarat Traian
Băsescu.
 |
| Populiştii lui Băsescu din parlament, ei înşişi de maghiarişti, au alte afaceri şi iubiri cu liderii maghiari. |
Preşedintele şi-a
exprimat speranţa că Parlamentul va finaliza acest proiect. „Vreau să cred că
Parlamentul nu se va împiedica până la urmă în proiectul de reorganizare
administrativă de exigenţe care nu au nimic în comun cu definiţia pe care o are
statul român de stat unitar şi că acest proiect va merge înainte, fiind necesar
României“, a mai spus Băsescu.
Ungaria a devenit în momentul de faţă un
focar de instabilitate.
Cinci zile de
dezbateri la Izvoru Mureşului
Liderii comunităţilor
româneşti din vecinătate şi din Balcani se reunesc, în aceste zile, la Izvoru
Mureşului. Dezbaterile se desfăşoară în perioada 12-16 august. Sub genericul
“România europeană şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, cea de-a
XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului propune teme
importante de dezbatere, precum: comunităţile româneşti din vecinătate între
deznaţionalizare şi integrare europeană, drepturile minoritarilor din România
vs. drepturile minorităţilor româneşti din jurul graniţelor etc. Printre
participanţii la această ediţie se numără Bojan Aleksandrovic, parohul
bisericii româneşti de la Malainica (Valea Timocului), Zaviza Jurj,
preşedintele Asociaţiei culturale “Ariadnae Filum” (Valea Timocului), Stevan
Mihailov, liderul Comunităţii Românilor din Serbia (Voivodina), Ivo Gheorghiev,
preşedintele Uniunii Etnicilor Români “AVE” din Vidin (Bulgaria) şi Aurica
Bojescu, secretar executiv al Comunităţii Româneşti din Ucraina.
Românii de
lângă noi, în pericol de asimilare
Liderii comunităţilor
româneşti din afara graniţelor prezenţi la lucrările Universităţii de Vară de
la Izvoru Mureşului au acuzat politicile de asimilare forţată dusă de state
precum Serbia, Bulgaria sau Ucraina. Totodată, românii din afara graniţelor au
cerut un sprijin mai consistent din partea statului român pentru păstrarea
identităţii naţionale.
În replică,
preşedintele Traian Băsescu a afirmat că românii trebuie să dea dovadă de
solidaritate şi să nu se mai certe între ei.
SPRIJIN DIN
PARTEA ROMÂNIEI
Bojan Aleksandrovic,
preotul vicar al Timocului, a atras atenţia că situaţia comunităţii româneşti
din Valea Timocului este critică.
„Nici astăzi nu avem
şcoli în limba română, nici astăzi nu avem voie să ne rugăm la Dumnezeu în
limba română. Fără ajutorul ţării-mamă, vom dispărea în scurt timp. Statul sârb
ne-a împărţit în români şi vlahi, ca să ne rupă legăturile cu ţara-mamă şi să
ne asimileze mai uşor. Datoria noastră este să arătăm că vlah şi român este
egal“, a declarat preotul. La rândul său, Stevan Mihailov, liderul Comunităţii
Românilor din Serbia (Banatul Sârbesc), a avertizat că, fără sprijinul
României, nu vor mai putea rezista politicii de asimilare.
„De foarte mulţi ani
ne întâlnim, discutăm, dar acţiunile lipsesc cu desăvârşire. În trei ani de
zile nu am avut niciun sprijin financiar, iar Comunitatea Românilor din Serbia
trăieşte doar din bugetul familiilor noastre. Avem promisiuni care nu se
realizează, aşteptăm un ajutor concret din partea României. Dacă nu se va
realiza, vom fi nevoiţi să ne dăm demisia în bloc“, a spus Stevan
Mihailov.
Alţi lideri ai
comunităţilor româneşti au susţinut că minorităţile au beneficiat de mai multe
drepturi în regimul comunist decât în prezent.
REGIMUL
COMUNIST, MAI PERMISIV CU MINORITĂŢILE
Poetul bucovinean
Vasile Tărâţeanu a atras atenţia că românii ucraineni au drepturi doar pe
hârtie. În acest timp, numărul şcolilor româneşti scade de la o zi la alta,
crescând astfel gradul de asimilare a etnicilor români.
„Situaţia comunităţii
româneşti din Ucraina se degradează tot mai mult. Asta în pofida unei
legislaţii extraordinare adoptate de Parlamentul Ucrainei. Deşi pe hârtie avem
foarte multe drepturi, numărul de şcoli româneşti scade de la o zi la alta.
Românii noştri sunt puşi tot mai des în situaţia de a-şi da copiii la şcoli
ucrainene. Dacă în primii ani de putere sovietică aveam peste 120 de şcoli
româneşti, acum, după 20 de ani de regim democratic, am rămas numai cu 70 de
şcoli“, a declarat Tărâţeanu.
Ivo Gheorghiev,
preşedintele Uniunii Etnicilor Români „AVE“ din Vidin, Bulgaria, a reclamat şi
el politica agresivă de asimilare, în ciuda faptului că Bulgaria este membră a
Uniunii Europene.
„Noi, românii din
Bulgaria, avem o singură problemă: să oprim procesul de asimilare. Dacă noi
suntem cetăţeni loiali ai statului bulgar, dar statul nu ne tratează cu aceeaşi
loialitate, prin faptul că doreşte exterminarea noastră spirituală şi
culturală, ne întoarcem către ţara-mamă şi o rugăm să intervină. Românii
din Bulgaria au avut mai multe drepturi în timpul jugului turcesc decât acum.
Am avut şcoală şi biserică în limba noastră, am avut chiar şi ziare în limba
noastră“, a declarat Ivo Gheorghiev. ;
 |
| Tot iubirea veche era mai bună... |
Reacţii la
reacţia lui Băsescu
Afirmaţia prin care
preşedinteleTraian Băsescu a taxat dur extremismul oficialilor unguri nu
a rămas fără ecou în rândul politicienilor români.
Fostul ministru de
Externe, Mircea Geoană, este de părere că şeful statului a reacţionat dintr-un
„interes electoral“ la afirmaţiile oficialilor unguri, subliniind că un punct
de vedere ar fi trebuit exprimat exact în momentul care au început acţiunile
destabilizatoare.
Aceeaşi părere este
împărtăşită şi de fostul consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu, Péter
Eckstein-Kovacs. „Dreptul preşedintelui Traian Băsescu de a avea o opinie şi de
a lua o poziţie nu îl contestă nimeni, dar felul în care a făcut-o mi s-a părut
nediplomatic“, este de părere fostul consilier prezidenţial.
Liderul UDMR Kelemen
Hunor este de părere că reacţia unor politicieni la declaraţiile preşedintelui
Traian Băsescu este exagerată, iar liderul Jobbik, Vona Gabor, a avut deja
parte de prea multă atenţie.
„Faptul că şeful
statului a răspuns provocării lansate de liderul Jobbik, proferând ameninţări
la adresa Ungariei, este o modalitate de a pune paie pe foc“, a mai spus
liderul UDMR.
„ŞEFUL
STATULUI, UN FACTOR DE ECHILIBRU“
Kelemen Hunor a
mai opinat că liderii altor partide se puteau angaja într-un conflict,
însă şeful statului „trebuie să fie un factor de echilibru“. De altfel, Hunor a
catalogat drept „prostii“ afirmaţiile făcute de Gàbor Vona şi a subliniat că
formaţiunea sa nu are o relaţie instituţională cu Jobbik sau cu alte forţe
extremiste.
Preşedintele Comisiei
de politică externă din Senat, Petru Filip, susţine că „pe fond“
poziţiile exprimate de Traian Băsescu sunt îndreptăţite, însă România
trebuie să devină lider în regiune nu doar în chestiunea iredentismului
maghiar, ci în dezvoltarea parteneriatului estic.
Ministrul PSD-ist al
Apărării, Mircea Duşa, nu a dorit să comenteze în mod direct declaraţia şefului
statului, dar şi-a exprimat bucuria că demnitatea naţională este în sfârşit
apărată.
Şi liderul PDL, Vasile
Blaga, s-a abţinut în a exprima un punct de vedere privitor la declaraţiilor
făcute de şeful statului. Indirect, Blaga a arătat că este în asentimentul
şefului statului, precizând că PDL nu a agreat niciodată naţionalismul
exagerat, indiferent de unde ar veni el.
„REACŢIA
POLITICIENILOR ROMÂNI, ISTERICĂ“
Într-o scrisoare
deschisă adresată politicienilor români şi publicată pe contul său de Facebook,
preşedintele formaţiunii Jobbik, Vona Jobbik, susţine că afirmaţiile sale
au fost interpretate greşit de presă, iar isteria creată în jurul subiectului
nu se justifică.
Totodată, el îndeamnă
la o dezbatere constructivă şi susţine că românii şi maghiarii, prin prisma
faptului că se confruntă cu aceleaşi probleme, împărtăşesc acelaşi
viitor.
„Dacă drepturile
românilor ar fi încălcate, nu aţi reacţiona la fel? Şi atunci, de ce această
reacţie isterică?“, se întreabă Vona Gàbor pe Facebook. (A contribuit
Iulia Marin)
Sursa: Yahoo News după Adevărul
