duminică, 16 martie 2014

Dr. Alex Berca - Ucraina: Ce se poate şi ce ar trebui de făcut


Ucraina, vecinii, situaţii conflictuale

          Ucraina: Ce se poate și ce ar trebui făcut! 

-      un punct de vedere  -



Dr. Alex Berca
Annapolis, MD –SUA

Sumar: Analiza situației politice a stării de tensiune dintre Federația Rusă,
Ucraina și Crimeea. Opiniile Ministrului de Externe al Federației Ruse și ale secretarului de Stat al SUA. Rolul Crimeii pentru Moscova.
              Propuneri privind stoparea acțiunii Federației Ruse de invadare a Ucrainei.

Întreaga lume urmărește cu multă atenție acest moment de impas politic referitor la  agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a Crimeii.
  Încercările multiple de rezolvare a acestei agresiuni pe cale diplomatică, cel puțin până în prezent nu au dat rezultatele dorite și ca atare occidentul își asumă o mare responsabilitate în rezolvarea acestei situații care poate afecta într-un mod deosebit de grav întreaga situație politico-economică a Europei și a celorlalte relații pe plan internațional.
  Și totuși, dacă pe linia unor tratative amiabile nu se poate rezolva această situație conflictuală tensă trebuie luate cât mai urgent alte măsuri mai agresive, care să potolească ambițiile în general ale Federației Ruse și în special cele ale președintelui Vladimir Putin.
  Chiar dacă s-ar pune problema unei așa zise decizii asupra politicii de refacere a fostei Uniuni Sovietice pe care Vladimir Putin a afirmat-o demult, spunând:
             lichidarea comunismului în Rusia și colapsului Uniunii Sovietice
               a fost cea mai mare greșeală a secolului 20”,
 tot nu se poate considera o asemenea acțiune militară de invazie a Ucrainei ca ceva normal și acceptată de tratatele și regulamentele Națiunilor Unite.
   În fața unei asemenea situații care poate avea efecte grave pe plan mondial (în ipoteza în care nu este considerată doar ca un mijloc de intimidare a Ucrainei din partea președintelui Putin), ar trebuii regândită reacția occidentului.
   Ceea ce trebuie amintit este faptul că la întîlnirea de la Londra din 14 marte a.c., între Ministrul de Externe al Federației Ruse, Sergei Lavrov, și  Secretarul de Stat al Statelor Unite, John Kerry, s-a pus în discuție și afirmația lui Lavrov privind rolul Crimeii pentru Rusia.
   
Lavrov - Kerry
                                            
  Crimeea a fost parte din teritoriul Uniunii Sovietice până în 1954 și locul în care Uniunea Sovietică își instalase o bază navală puternică de apărare în Marea Neagră.
  Mai mult decât atâta, a susținut Lavrov, Crimeea este un loc în care majoritatea populației vorbește rusește, dorește mai multă autonomie, o influență mai mare economică și în special în problema taxelor, educației, a limbii vorbite și a voturilor.
   Ceea ce a menționat în repetate rânduri Secretarul de Stat, Kerry , este faptul că
discutarea situației Ucrainei și a peninsulei Crimeii rămâne o ușă deschisă pentru diverse  negocieri.
  Răspunzîndu-i la această afirmație, Lavrov, a spus:
        ” Dacă partenerii noştri occidentali vorbesc de Kosovo ca de un caz special,
           atunci noi le spunem că peninsula Crimeea este un caz şi mai special. 
           Crimeea este un caz pe care nu putem să-l analizăm separat de istorie.
           Toţi înţeleg, şi declar asta cu toată răspunderea, că peninsula Crimeea
           înseamnă pentru Rusia incomparabil mai mult decât Comore pentru
           Franţa şi insulele Falkland pentru Marea Britanie.
           Sper ca ei (partenerii occidentali) să înţeleagă faptul că Crimeea este
           un caz ce nu poate fi examinat în afara contextului istoric”.
Și în continuare a spus:
       ” Federaţia Rusă nu are şi nu poate avea niciun fel de planuri de a invada
          regiunile din sud-estul Ucrainei. Pornim de la faptul că drepturile ruşilor,
          ungurilor, bulgarilor, ca şi ale ucrainenilor, trebuie să fie asigurate, trebuie
          să fie protejate”.
    Analizând afirmația Ministrului de Externe al Federației Ruse, Președintele Obama a afirmat:
            ”Noi continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie diplomatică.
              Dar SUA şi Europa sunt unite nu numai în mesajul lor privind 
              suveranitatea Ucrainei, dar şi în a spune că vor fi consecinţe
              dacă această suveranitate continuă să fie încălcată”.
 
     Ministrul de externe rus, plasându-se pe o poziție destul de fragilă ca
valoare politică spunea:
            Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja compatrioţii din Ucraina,
            (în urma unor confruntări care s-au soldat cu un mort, la Doneţk,
            în estul Ucrainei).
     O afirmație similară a fost făcută în urmă cu circa 75 de ani de către
nemți care s-au gândit să-și protejeze compatrioții și pe acest considerent au invadat Cehoslavacia.

  S-ar putea oare face o comparație între situația Crimeii și a Republicii Moldovenești ? În această țară, majoritatea populației vorbește românește (este adevărat cu accent rusesc - dar numai accentul nu poate influenţa diferența și faptul că ei sunt români), și ar fi fericită să-și obțină autonomie și tot felul de drepturi similare cu cele pe care le are orice cetățean al României.
  Pentru a se retroceda această țară României, oare ar fi cazul ca România să invadeze teritoriul Republicii Moldova pentru ași recucerii acest teritoriu Românesc?
  Ar fi interesant dacă Ministrul de Externe al federației Rusel ar avea un răspuns  similar la această problemă?.

  În fine revenind la ideia de bază a acestui articol să vedem ce se poate și ce ar trebui făcut?
  În ipoteza în care nu există o altă cale de soluționare a acestei crize politice, din Ucraina, numai prin creerea unei acțiuni comune a Statelor Unite și al țărilor aliate din Europa s-ar putea putea obține un efect pozitiv.
  După opinia celor mai mulți specialiști politologi și stategi militari americani și din alte țări ar putea exista trei căi principale:
     1. O acțiune comună a forțelor NATO care s-ar putea aplica prin:
·        extinderea numărului avioanelor militare ale SUA și ale coaliției care să patruleze spațiul aerian al țărilor Baltice și al întregi zone a teritoriului Ucrainei și Crimeii,
·        aranjarea unor manevre militare în zona țărilor Baltice și a țărilor ce sunt la graniță cu Ucraina (Polonia, Slovacia, Ungaria și România),
·        reanalizarea înțelegerilor privind folosirea mijloacelor de apărare prin sistemul de misăluri (rachete).
2. Descurajarea acțiunilor miliatare rusești în Ucraina prin:
·        extinderea unor manevre militare în teritoriul Mării Negre cu participarea navei USS Truxtun (DDG-103), care trebuie numai reînoită programarea întrucât a fost deja stabilită în colaborare cu România și Bulgaria,
·        Emiterea unei declarații care să se contrapună acțiunilor militare ruse în Ucraina și Crimea și care să prevadă un răspuns favorabil rapid de suport din partea NATO (la cererea Kievului) pentru suportul cu armamentul necesar de apărare. Asemenea acțiune va fi coroborată cu trimiterea imediată a unui număr corespunzător de specialiști NATO, destinați pregătirii și asigurarea antrenamentelor și logistica diverselor acțiuni.
·         Eliminarea Rusiei din G-8 și reconstituirea acestei formații în vechiul ei sistem G-7
        3. Eliminarea riscului anexării Crimeii care s-ar putea realiza numai pe cale  diplomatică.
  În vederea aplicării acestor măsuri este absolut necesar:
·        Asigurarea țărilor ce depind de resursele energetice ale Rusiei, prin livrarea de către Statele Unite a resurselor necesare (de gaze naturale), pentru a nu crea enorme dificultăți Germaniei, Franței și Angliei ce depind într-o mare măsură de deciziile Moscovei.
Realizarea unui asemenea plan ar fi posibil numai dacă actuala Administrație de la Washington va decide ca Departamentul Energiei să asigure în timpul cel mai scurt posibil livrarea cantității de gaze naturale necesare acestor țări și a altora care depind în aceeași măsură de livrările rusești.
·        Sancționarea economică a Federației Ruse prin companiile și băncile care depind de sistemul occidental financiar.
·        Creșterea din nou a cheltuielilor de apărare care trebuie să revină la 100 de miliarde dolari anual, pentru a menține forțele militare ale Statelor Unite la nivelul actual de putere sau la un nivel mai ridicat.

Dându-și seama de multiplelel implicații politico-economice pe care le-ar avea invadarea Ucrainei și ca atare declanșarea unui război, Administrația de la Moscova a formulat trei condiții esențiale pentru Federația Rusă:
§   amânarea datei alegerilor prezidenţiale din 25 mai,
§   neaderarea Ucrainei la NATO şi
§   neaderarea Ucrainei la Uniunea Europeană,
Sunt oare aceste cerințe legitime și legale pentru intervența unei țări în treburile interne ale alteia?
     Care sunt de fapt motivele reale ale președintelui Putin de a declanșa o asemenea criză politică?
    Nu cumva prin aderarea Ucrainei la NATO și UE , i s-ar da peste cap planul de re-înglobare a Ucrainei sub umbrela fostei Uniuni Sovietice pe care ar dori s-o refacă? și apoi ar merge mai departe și cu alte republici?
    Asemenea planuri trebuie stăvilite chiar din fașă, pentru a nu da naștere  și la precedente.
                                                            *
                                                  *                  *
   Desigur, asemenea propuneri, după opinia multor specialiști, nu se pot realiza peste noapte și nici nu vor putea avea efecte imediate, dar rezultate favorabile se vor putea vedea în timp și acest lucru va fi în favoarea Ucrainei care se va dezvolta în condițiile unei lumi democrate în adevăratul înțeles al cuvântului și nu după principii pur propagandistice

marți, 11 martie 2014

Vasile Zărnescu – Scrisori deschise




 Stimate doamne şi stimaţi domni parlamentari,
Stimaţi domni directori de presă,
La rugămintea domnului prof. univ. Ion Coja, vă supunem atenţiei dvs. "Scrisorile deschise" publicate de domnia sa pe Internet, şi care pot fi accesate aici:

http://ioncoja.ro/doctrina-nationalista/stimate-domnule-presedinte/
.
Vă rog să lecturaţi cu atenţie textele şi să luaţi măsurile cuvenite în vederea prezervării teritoriului naţional prin interzicerea vânzării lui către străini de ţară, indiferent că sunt cetăţeni europeni sau nu. Urmaţi exemplul Franţei şi Ungariei.
Vă mulţumim pentru atenţie.
Vă dorim succes în apărarea interesului naţional!
Colonel (.) Vasile I. Zărnescu

vineri, 7 martie 2014

Alexandru Melian - MEMORIE SCURTĂ SAU CONŞTIINŢE MURDARE ?



MEMORIE  SCURTĂ  SAU  CONŞTIINŢE  MURDARE ?
Alexandru Melian
Motto : Când memoria colectivă e atinsă de     scleroză ori devine senilă, viaţa e primejduită să suporte din nou suferințe  evitabile ; când voinţa politică e măcinată de orgolii, drogată de amnezii și legănată de iluzii egoiste, societăţile umane se prăbușesc în rătăcirile auto-distrugerii.
            
 In mai 2012, după ce UDMR a trecut în opoziție, împreună cu toată trupa subordonată căpitanului prezidențial de la Cotroceni, Marko Bela, - acest joly joker politic, bine dotat pentru vânzări și cumpărări fără scrupule – declara cu un glas amenințător și gata să reînființeze,  el și ai lui,  Regiunea Autonomă Maghiară ( 1)  :   « In ultima vreme se zice că e rău pentru că nu suntem iubiti, nu ne iubește Victor Ponta, nu ne iubește PSD, nu ne iubește Crin Antonescu, nu ne iubește PNL, nu ne iubesc politicienii români. »
            Tot pe vremea aceea, Victor Ponta și cei apropiați lui nu mai încetau cu criticile la adresa acestui partid etnic de colaboraționiști, mereu gata de tranzacții și de pretenții obraznice, a acestor negustori de servicii reciproce rămași de pomină pentru « principialitatea » indecentă  cu care au mobilizat comunitatea maghiară să nu se prezinte la referendum, în vederea salvării  de la demiterea populară a celui care i-a pus mereu în pâine. Nu pentru că i-ar fi iubit sau apreciat, ci pentru că avea nevoie de ei în manipulările lui oculte,la care se pricepe atât de bine.
De altfel, UDMR nu și-a făcut niciodată iluzii cu privire le motivele care i-au  permis să ajungă la putere. Politicienii udemeriști au știut și știu că, slujind sforăriilor românești, ei  își tranzacționau propriile sforării. In 2009, de pildă, atunci când T. Băsescu, și-a asigurat majoritatea parlamentară ispitind  uniunea lui M. Bela și formația lui D.Voiculescu să-și trădeze aliatul (fără de care ar fi rămas în afara Parlamentului),  cu tupeul său care nu cunoaște rușinea, președintele eticheta tranzacția politicianistă a  momentului drept o soluție imorală. Ca și cum nu el ar fi fost autorul matrapazlâcului. Te-ai fi așteptat, de la niște politicieni cu demnitate, cu onoare, - așa cum se prezintă făloșii atleți ai  celor 2 echipe – să reacționeze în vreun fel la o asemenea declarație insultătoare. Ti-ai găsit !!??... Pentru negustorii politici, moral sau imoral sunt doar niște cuvinte goale, care pot folosi eventual ca zorzoane de discurs electoral. Moral - imoral, nu contează. Ca să-l parafrazăm pe Pristanda – pupă-i în bot și papă-le tot !
            Si iată că după ruperea previzibilă a USL, - pe care președintele PSD o avea în calcul încă din prima zi a nunții politice  (2) – M. Bela și ai lui n-au de ce să se mai plângă că nu sunt iubiți de de  V. Ponta și de politicienii români (cel puțin, de cei 346 care au validat guvernul). E drept, te poți întreba dacă sunt chiar iubiți, dar pentru a te coaliza întru fără de lege, nu de iubire e nevoie, ci de tartuffisme politic. Ceea ce nu lipsește nici uneia dintre părți. Așa încât încruntările declarative au devenit zâmbete de complicitate iar deciziile inconvenabile pentru UDMR dar legitime pentru România, în ianuarie 2013, își schimbă semnul matematic  și devin la începutul lui 2014 convenabile pentru UDMR și ilegitime pentru România.
Cine câștigă din această tranzacție ? De toată evidența, partidul etnic al tuturor guvernărilor, adică acest grup de șmecheri politici care-și fac interesele, profitând de fripturismul , incompetența și iresponsabilitatea politicienilor români. Intr-un anume fel, profitând  chiar de slăbiciunile și rătăcirile alegătorilor sau ale celor care, refuzând să voteze, înlesnesc și încurajează perpetuarea unor asemenea anomalii. Ce a câștigat V. Ponta din această nouă coalizare ? Aproape nimic !... Oricum mult mai puțin decât a pierdut. El, dar, mai ales, România. Pentru că, privind atent  majoritatea cu care a fost validat noul guvern, îți dai seama că voturile UDMR nu erau indispensabile.
Ce a câștigat, în schimbul acestui nimic, « stimabila » UDMR ?  Dacă citești Acordul politic încheiat  de aceasta cu V.Ponta, ai senzația că te afli în fața unui act de capitulare a Guvernului român, ca urmare a unei înfrângeri fără  drept de negociere. În plus, la chiolhanul guvernării, sunt dăruite un post de viceprim-ministru, 3 ministere (printre care Ministerul Culturii), 14 secretari de stat, 3 funcții de prefect dintre care 2 unde românii supportă persecuții maghiare  iar manifestările antinaționale și autonomiste sunt la ordinea zilei (Brasov, Harghita, Mureș), 5 funcții de subprefect ,- și acestea selecționate pe sprinceană - și probabil alte sinecuri pe care nu le cunoaștem încă. Când vezi ce negustorie a fost în stare să semneze Primul-ministru al României, te întrebi, nu dacă are conștiință, - răspunsul e știut de multă vreme - ci dacă are minte. Sau te întrebi dacă nu cumva consilierul său personal, - știți dv. cine !... -  are puteri magice sau vreun as de treflă ascuns în mânecă pentru jocul lui preferat la cacealma.
Constatând toate acestea, remarcând cu scârbă surzenia Parlamentului și a acestui guvern rătăcit la apelul aproape disperat al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, aproape că nu poți să te mai miri când îl vezi pe Marko Bela, cu degetul ridicat amenințător, proclamând,  cu aroganța și obrăznicia-i cunoscute :
 «  Fără noi pe plan internațional integrarea nu s-ar fi produs, iar la nivel de guvern nu s-ar fi făcut reforme importante. (…) Fără noi nu e reformă în țară, fără noi nu există progres » !?!?...
            Rămâi cu gura căscată la atâta fudulie…Cât de relevant ar fi, însă, dacă acest Cațavencu contemporan ar rememora, nu ce nu s-ar fi făcut fără ei, ci ce s-a făcut cu ei, mai mereu la guvernare. Si mai ales ce-au făcut ei, profitând de incompetența, iresponsabilitatea și mentalitatea precupeață a politicienilor români. Si nu o dată, valorificând orbirea lăcomiei lor bolnăvicioase pentru putere.De la  tragedia din 1990 la TG. Mureș și până la devalizarea bogățiilor naționale, sărăcirea țării, degringolada învățământului, culturii și sănătății, de la propaganda anti-românească în străinătate și până la acțiunile anti-românești în țară, - și inventarul ar putea fi detaliat, mult și bine – contribuția domnului cu degetul ridicat și a formației sale de contrabandă este pe măsura celor cu care s-au coalizat.
            Nu, ei n-au memoria scurtă, au doar conștiința murdară.
            Chiar mai grav. Când Valer Marian, într-un articol din  Cotidianul, scrie despre trădarea Transilvaniei de către V. Ponta, el are perfectă dreptate. Numai că V. Ponta n-a trădat doar Transilvania, el a trădat întreaga Românie. Pe de altă parte, el n-a acționat singur, ci cu sprijinul a 346 de parlamentari. Si câți dintre aceștia au fost trimiși în Parlament de alegătorii transilvăneni ?
Tot așa, este perfect îndreptățită revolta domnului Dumitru Pelican, liderul senatorilor Partidului Conservator, împotriva șantajului udemerist, a atitudinii agresive a lui Kelemen Hunor, « cel mai iredentist lider maghiar ». El are dreptate să califice tranzacția încheiată de formația politică din care face parte, « un șantaj ordinar », așa după cum este perfect îndreptățit să-i adreseze acestuia disperata «  Rușine să vă fie, dle. Hunor ! ». Numai că acest SA VA FIE RUSINE ! se cuvine să fie adresat, în primul rând și mai ales Primului-ministru al României. Pentru că, așa cum spune o vorbă românească, « prost nu e cel care cere, prost e cel care dă ». Prost sau ticălos. Depinde cine, ce și cui dă. Si mai există un numai că…. Cum au votat senatorii Partidului Conservator al cărui lider este tocmai Dumitru Pelican?!?!..
Atâta timp cât, în erarhia valorilor, partidul și șeful vor fi mai importanți decât țara și poporul, speranța va sta în genunchi și abuzul în fotolii de catifea.
                                                                
                                                              Alexandru MELIAN
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
   1.Vezi articolul meu « Impertinența nerușinată a unui nostalgic », publicat în www.samanatorul.blogspot.ro, 18 mai 2012
   2. Vezi articolul « Un nou prim-ministru filomaghiar  »,(http://cleptocratia. blogspot.com 15 ian. 2013)  în care prevedeam comportamentul premierului din aceste zile și calculul politicianist vizând  eșecul mariajului  USL .