miercuri, 31 iulie 2013

Un gornist întîrziat, inutil şi fariseu: „LIS“



Un gornist întîrziat, inutil şi fariseu: „LIS“

Nu, nu e vorba de Lis, ex-primarul ţigan Viorel Lis, care a declarat, cu seninătate, că nici nu se ştie care dintre funcţionarii Primăriei Generale a Capitalei a semnat cu firma franceză Veola contractul păgubos de privatizare a regiei APA NOVA, ci e vorba de sigla cu care este alintat de confraţii scriitori-prieteni în articolele laudative Liviu Ioan Stoiciu: LIS. Acesta a publicat în Cotidianul din 23 iulie 2013 articolul „Apel către intelectualii români: Treziţi-vă, România e făcută praf...“, care a fost republicat, prompt, în 25 iulie 2013, de Ion Coja pe site-ul său, cu titlul ironic „De ce tac înţelepţii carpatho-danubiano-pontici“, ca dovadă că prof. Coja i-a apreciat materialul şi a crezut că e cazul să-l aducă on line la îndemîna (sau, cum să zic mai adecvat, la îndeochiul) cît mai multor cititori. D-l Coja s-a pripit. Nu era cazul să ocupe spaţiul virtual cu făcătura lui „LIS“.
Acest Liviu Ioan Stoiciu este, sub specie literară, un scriitor-poet de mîna a doua, premiat prin nu se ştie ce concurs de împrejurări. Sub specie politică e o lichea ratată. După retrovoluţia din decembrie 1989 a ajuns, printr-un alt concurs de împrejurări, prefect sau preşedinte de consiliu judeţean la un judeţ din Moldova, Bacău sau Buzău, din partea F.S.N. Or, se ştie deja, F.S.N., devenit P.D.S.R., năpîrlit în actualul P.S.D. este principalul vinovat de cursul distructiv pe care a fost orientată România. Aşadar, Liviu Ioan Stoiciu poartă vina generică – fiindcă a susţinut F.S.N./P.D.S.R./P.S.D.ul – pentru situaţia dezastruoasă în care a ajuns ţara.
Cît a fost în F.S.N.-P.D.S.R., a dus o campanie acerbă contra lui Corneliu Vadim Tudor, pentru atitudinea naţionalistă a acestuia, atitudine care incumba şi acuzarea P.D.S.R.-ului de greşelile făcute (chiar incluzînd „patrulaterul roşu“ din care a făcut parte, cîteva luni, P.R.M.). După o vreme, Liviu Ioan Stoiciu a început să-i cînte în strună lui Corneliu Vadim Tudor – între timp fiind dat afară din F.S.N.-P.D.S.R. sau o fi plecat Liviu Ioan Stoiciu din motiv de „nepotrivire de caracter ideologic“. Surprins de volta de 180 de grade a intransigentului ex-F.S.N.-ist Liviu Ioan Stoiciu, am făcut un articol în care, pe două coloane, am pus invectivele anterioare alături de laudele actuale şi cam ditirambice şi i l-am trimis lui Corneliu Vadim Tudor, propunîndu-i să nu-i mai publice laudele lui Liviu Ioan Stoiciu, fiindcă îl compromite această linguşire neruşinată (şi inexplicabilă pentru mine; am presupus că vrea să fie primit de Vadim în P.R.M., evident, pe un post politic important, dar nu s-a întîmplat minunea).
Vadim Tudor nu mi-a publicat materialul – deşi îmi tipărea alte articole – fiindcă, între timp, îşi făcuse teoria greşită din punct de vedere politic şi sociologic că e bine să îl laude unii dintre cei care l-au înjurat anterior, fiindcă această năpîrlire ar atesta că ăia s-ar fi dumirit şi că el ar fi avut dreptate. Ceea ce era fals cel puţin sub aspect logic şi relaţional. Ulterior, avea să o păţească cu unii ca Codrin Ştefănescu şi alţi cioflingari. Chiar dacă Vadim Tudor a comis multe greşeli politice şi, mai ales, de conducere a partidului, oricum, trebuie să recunoaştem că, cel puţin prin publicistica sa şi a colaboratorilor săi de la cele două reviste, „România Mare“ şi „Politica“ (iar, acum, „Tricolorul“), îndeosebi în ceea ce priveşte pericolul permanent şi în continuă creştere al revizionismului hungarist – denunţat încă de Nicolae Iorga, iar, în revistele P.R.M., de un Gheorghe Dumitraşcu, Petre Ţurlea, Raul Şorban, Manole Neagoe, Vasile Zărnescu, Gheorghe Funar ş.a., precum şi al invaziei şi al rapacităţii jidăneşti, denunţate de un Radu Theodoru, Ion Coja, Vasile Zărnescu, Cornel Dan Niculae, Vlad Hogea (pînă la despărţirea de ei!), sau Gheorghe Buzatu (care era pro sau antijidani în mod intermitent, în funcţie de „barometrul“ pro sau antijidani al lui Vadim Tudor!), Corneliu Vadim Tudor a fost un far călăuzitor în lupta contra hungarismului, via U.D.M.R.! NU puteai publica în nici o altă revistă materiale contra hungarismului revanşard şi antiromânesc decît în cele ale lui C. V. Tudor! Abia în cazurile cînd agresiunea hungaristă „sărea calul“ – cum a fost zilele trecute cu protectoratul cerut de ticălosul Laszlo Tokes –, mai catadicsea altă publicaţie să tipărească vreun articolaş sau vreun post TV să vorbească despre poziţia „controversată“ a liderilor Ungariei sau ai U.D.M.R.
Excepţie a făcut, totuşi, Formula AS, cu unele materiale antihungariste, cum erau cele ale lui Ioan Longin Popescu sau, recent, ale avocatului Ioan Pop-Sabău (vezi http://www.formula-as.ro/2013/1069/spectator-38/prof-dr-ioan-sabau-pop-statul-roman-a-restituit-paduri-terenuri-agricole-si-cladiri-in-valoare-de-aproximativ-60-de-miliarde-de-euro-16406).
În ceea ce mă priveşte, eu am încercat – fără succes – să tipăresc unele materiale contra revizionismului hungarist apelînd şi la alte publicaţii. Astfel, am apelat la Ion Cristoiu, pe cînd era director la Cotidianul; la Adrian Riza, care era director la Timpul – 7 zile; la ziarul Dimineaţa, condus de Al. Piru; la Mircea Micu, pe cînd era secretar de redacţie la ziarul Românul (acesta, abia cînd a ajuns la Cronica Română mi-a publicat un material, dar numai în urma diligenţelor făcute de către Ioan Curtean de Hondol, consulul statului Belize). Excepţie a făcut un alt mare român, d-l Ion Marin, directorul ziarului Ultima Oră, care mi-a publicat unele studii, semnate cu pseudonim, dar fără să mă întrebe ce şi cum – motiv pentru care îi exprim, şi pe această cale, deplina mea gratitudine!
Dar, subliniez, poziţia net antiromânească a acestor lideri horthyşti nu era şi nu este condamnată ferm, ca în articolele publicate în revistele P.R.M. şi în ziarul Ultima Oră, ci, invariabil, este folosit adjectivul oportunist, inexact şi ambiguu „controversat“, deşi ideile, atitudinile şi acţiunile acestora nu au caracter „controversat“, ci au un clar caracter penal. Indivizii respectivi – precum liderii Ungariei veniţi în România şi proferînd cu impertinenţă idei antiromâneşti, ca Laszlo Kover, Zoltan Balczo, Semjen Zsold, Laszlo Toroczkai, Gabor Vona, Viktor Orban, Zsolt Nemeth, Eva Maria Barki, sau ca liderii U.D.M.R.-işti (Toro Tibor, Laszlo Tokes, Elod Nemes, Izsak Balazs) sau filomaghiari – adică trădători de neam ca Constantin Colojoară, Ştefan Both ş.a., citaţi chiar de Liviu Ioan Stoiciu în articolul său – trebuiau băgaţi prompt la puşcărie sau, mai bine, trebuia angajat un cecen sau un membru al Al Qaeda să îi lichideze din greşeală, tot aşa cum o echipă de asasini ai MOSSAD-ului a ucis un chelner arab într-un restaurant din Norvegia, fiindcă l-a confundat cu unul dintre membrii organizaţiei care i-a împuşcat pe componenţii echipei olimpice a Israelului la Berlin. Guvernul român a arătat fermitate contra revanşismului hungarist cînd a declarat-o persona non grata pe fascista Eva Maria Barky – dar nu definitiv, ci doar de două ori! După ce i-a expirat şi a doua interdicţie, a revenit în România cu acelaşi scop: propaganda secesionistă inclusiv cu prilejul unui „referendum“ făcut, în martie 2007, de revizioniştii hungarişti pe tema autonomiei teritoriale în Transilvania. Deşi respectivul „referendum“ fusese declarat ilegal de către premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi de preşedintele Traian Băsescu, întrucît aduce atingere integrităţii teritoriale a României, ministrul de Interne Vasile Blaga a considerat că nu este nociv! Aşa s-a ajuns la situaţia dezastruoasă în care se află România azi! Din cauza unor asemenea conducători!
Iar acum, în 23 iulie 2013, iată, unul dintre ex-membrii echipei de F.S.N-işti care au dus România spre dezastru – inclusiv prin nenumăratele concesii inadmisibile făcute revanşarzilor hungarişti –, numitul Liviu Ioan Stoiciu, se vaită clamoros că „România e făcută praf“ şi sună goarna de mobilizare a intelectualilor la lupta îndeosebi contra moghiorilor secesionişti!
Păi am dat mai sus o listă a intelectualilor care, deja, erau treji şi dădeau alarma contra acestor pericole, în timp ce Liviu Ioan Stoiciu era prefect (sau preşedinte de consiliu) sau, mai tîrziu scria poezele pentru care era plătit de Uniunea Scriitorilor sau premiat de Academia Română. Apropo, a scris poetaşul nostru vreo poezie patriotică în volumele sale, o poezie militantă social, vreo poezie contra hungarismului, tot aşa cum escrocul sentimental, românul maghiarizat Alexandru Petöfi a scris contra românilor?! Vax, nu are nici una! Acum i se potriveşte proverbul „După război mulţi viteji se arată!“ A-l lăuda acum pentru ceea ce spune este ca şi cum l-ai lăuda pe Petre Roman pentru acuzele acide la adresa celor care au demolat ţara, spuse la Antena 3 – el fiind înscris în mod obscur, la „LIBERALI“ –, deşi el este printre principalii vinovaţi de distrugerea României, prin lansarea ideii că industria ţării „este un morman de fiare vechi!“, prin hotărîrile guvernamentale pe care le-a luat şi prin protejarea spionului şi escrocului Marc Rich (vezi http://ro.altermedia.info/politica/insecuritatea-securitatii-nationale-5_17799.html).
Vai, Liviu Ioan Stoiciu a făcut gaură-n apă constatînd: „Este de necrezut că liderii maghiari pot fi atât de ticăloşi“ – uitînd că, anterior, pe 1 iulie şi pe 9 iulie 1999, apoi prin august 2003 mai vituperase, tot în Cotidianul, contra lor – şi punîndu-şi nişte întrebări pe cît de retorice, pe atît de imbecile venind din partea lui, acum, dar care sunt puse de 23 de ani de către intelectualii enumeraţi mai sus şi, acum, de către alţii ca Dan Tănasă, ca Ioan Romeo Roşiianu, căruia în urmă cu cîteva zile nişte trădători de ţară i-au şters revistele on line publicate pe site-ul său, Necenzurat! Iar Parchetul General şi celelalte instituţii autorizate ale statului nu iau nici o măsură contra acestei agresiuni antiromâneşti contra revistelor ziaristului Ioan Romeo Roşiianu. La fel, academicianul Dinu Giurescu, ex-ministrul Ilie Şerbănescu ş.a., alertează, de cîţiva ani, asupra pericolului revizionist maghiar, dar autorităţile române nu iau nici o măsură de contracarare. „De ce?!, se întreabă mirat, ipocrit şi inutil poetul-scriitor-de-mîna-a-doua Liviu Ioan Stoiciu. Simplu, fiindcă aceste instituţii se originează în F.S.N.-ul din care a făcut parte şi Liviu Ioan Stoiciu. Oare scriitorul-premiat „LIS“ nu a auzit niciodată de un nemernic numit Dordai Lorand, scriitor (?!) din Dej, prefect de Someş sub comunişti, care, în vremea dictaturii lui Horthy şi la adăpostul pseudonimului Ducso Csaba, execrase broşura Nem, kegyelem! „Fără milă“?! Aici scrisese aceste fraze, citate, cu revoltă şi oroare, de către mulţi publicişti români: Naţia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaşte decît victoria. În noi, ungurii, fierbe sîngele lui Attila, al lui Arpad şi al lui Gingis-Han... Eu nu aştept să vină răzbunarea, nu aştept! Voi ucide pe fiecare român care-mi va apărea în cale şi atunci nu va mai fi în Ardeal decît o singură naţionalitate, cea maghiară, naţia mea, sîngele meu! Îi voi stîrpi pe toţi valahii, îi voi trece prin tăişul sabiei pînă la ultimul! Fără milă! Noaptea, am să aprind satele româneşti. Voi spinteca locuitorii cu pumnalul meu. Am să le otrăvesc fîntînile. Am să le gîtuiesc pruncii. Voi fi fără milă! Nu voi avea milă de copii sau de muierile însărcinate. Îi voi ucide pe toţi! Răzbunare! Fără milă! Cruntă răzbunare!„Dordai figurează în dicţionarul scriitorilor maghiari din România publicat sub Ceauşescu! Iar după 1989, UDMR-ul a cerut să-i fie pusă o placă comemorativă pe casa din Dej!“ (cf. http://www.itc-cluj.ro/capatana/lasitate.html).
Dar, dacă e să tragem alarma, atunci citiţi şi articolele indicate prin link-uri mai jos, dintre care unele au fost publicate în primă ediţie în urmă cu circa 12-13-15 ani şi în care se anticipau consecinţele periculoase provocate prin ignorarea şi încurajarea prin inacţiunea guvernamentală – numită de către Ion Iliescu „reconcilierea româno-maghiară“, deşi nu ne-am conciliat niciodată cu moghiorii! –, care a înlesnit crearea de concesii inadmisibile de către un stat care are guvernanţi patrioţi. Dar România postdecembristă a avut (cu mici excepţii) numai guvernanţi trădători. Iată de ce trebuie reintrodusă pedeapsa cu moartea! Votaţi revizuirea Constituţiei numai dacă se reintroduce pedeapsa cu moartea, dacă se elimină articolul care dă dreptul străinilor şi „moştenitorilor“ grofilor să cumpere pămînt, articolul care înfiinţează Curtea Constituţională – pentru a o desfiinţa –, articolul care prevede promulgarea tacită a legilor, articolul care stipulează că procurorii sunt magistraţi – deşi nu sunt şi, deci, trebuie scoşi din categoria magistraţilor –, articolul care prevede alegerea în Parlament a reprezentanţilor minorităţilor, precum şi multe alte articole, la care mă voi referi într-un text separat. La puşcărie cu trădătorii de neam, de limbă, de religie, de ţară!
Şi, apoi, despre care „intelectuali“ vorbeşte „L.I.S.“?! Despre colegii lui Liviu Ioan Stoiciu, ca nătîngul Nicolae Manolescu sau ca şeful lui Stoiciu de la filiala Bucureşti a U.S.R., scriitorul-derbedeu Mihai Gârbea, care i-a propus „muie“ unei colege-scriitoare (cf. http://roncea.ro/2010/03/26/scandal-monstru-la-uniunea-scriitorilor-o-scriitoare-amenintata-de-presedintele-asr-bucuresti-horia-garbea-cu-muia-excluderea-si-moartea-document/), doar pentru că întrebase ce-i cu informaţia conform căreia Gabriela Adameşteanu fusese informatoare a U.M. 0544 (fosta D.I.E., acum S.I.E.)?! Pentru cei care au carenţe intelectuale, a-i cere „muie“ unei femei înseamnă, în limbajul populăros al d-lui preşedinte Traian Băsescu, „să i-o sugă“, tot aşa cum preşedintele Băsescu se declarase hotărît să i-o sugă „Marelui Licurici“. Că aşa e-ntre scriitorii moderni din gaşca porno a clicii de la conducerea U.S.R. (cf. http://roncea.ro/2012/05/14/porno-icr-cartarescu-si-patapievici-au-infestat-europa-cu-literatura-pornografica-platita-din-pensiile-si-alocatiile-taiate-de-la-gura-batranilor-mamelor-si-copiilor/). De altfel, Mircea Cărtărescu, colegu’ de „generaţie optzecistă“ al lui „LIS“ şi unul dintre intelectualii lui Traian Băsescu, pe care l-a cadorisit cu multe decoraţii, chiar scrie într-una din făcăturile sale scatofage, Orbitor, la care citea Traian Băsescu de vreo cinci ani şi care a fost tradusă de către I.C.R., pe bani publici, în aproape toate limbile pământului, astfel: „Ce, vă-nchipuiţi că un englez poate să strige pe stradă «Îmi bag p*la-n regina Angliei»? Sau un american «Mă f*t în ea de Casa Albă»? […] Cică o armată de spermatozoizi ţâşnesc dintr-o p*lă şi merg, voioşi şi viteji, printr-un tunel lung şi întunecos. Abia aşteptau s-ajungă în p**da gagicii, să-şi facă treaba acolo…“ (vezi mircea cărtărescu, ORBITOR. Aripa dreaptă. Ediţie definitivă. Editura Humanitas, Bucureşti, 2007, pag. 239 şi, respectiv, 240; vezi şi Ion Spânu, «Mircea Cărtărescu, autorul preferat al lui Băsescu, scrie în Orbitor: „Îmi bag p... în regina Angliei“», în Cotidianul, 23 aprilie 2012, pe http://www.cotidianul.ro/imi-bag-p-in-regina-angliei-180291/). De altfel, mizeria „literară“ ORBITOR este plină de fraze despre felaţie, sodomie, descrieri scatofage etc. Ca atare, cînd citeşti o ştire ca aceasta: „Mircea Cărtărescu, printre favoriţii la Premiul Nobel pentru Literatură“, îţi vine, vorba unui scriitor german, „să pui mîna pe pistol!“ Pentru că de la „Estetica urîtului“ – de la „Flori de mucigai“, de Tudor Arghezi, sau Hoitul, de Charles Baudelaire – pînă la maculatura scatofagă a lui mircea cărtărescu (asta-i grafia originală de la Editura Humanitas) este o distanţă ca de la Cer la Pămînt. Asta-i „elita“ postdecembristă a literaturii „moderne“ girate de (c)academicianul-ambasador Nicolae Manolescu.
Sau „LIS“ vorbeşte despre o intelectuală ca Riri Sylvia Manor, care i-a reproşat că nu are şi el, Liviu Ioan Stoiciu, „amintiri de la Auschwitz“ (cf. http://www.observatorcultural.ro/PRIMIM-LA-REDACTIE.-Scrisoare-deschisa-domnului-Liviu-Ioan-Stoiciu*articleID_14039-articles_details.html)?! Atunci „LIS“ nu a avut curajul să-i dea individei nici o replică, lăsînd opinia publică să creadă că această ipocrită ar avea dreptate în faptul că poleieşte cu aur de trompetă minciunile despre Auschwitz şi, implicit, despre holocau$t! Pentru că veni vorba: citiţi „Marea minciuna a sionismului“, pe http://relhit.wordpress.com/2011/05/30/.
Desigur, nu-i pot contesta lui Liviu Ioan Stoiciu curajul de a fi denunţat malversaţiunile lui Nicolae Manolescu, motiv pentru care s-a ales şi cu un dosar de calomnie (vezi http://www.mediafax.ro/cultura-media/uniunea-scriitorilor-l-a-dat-in-judecata-pe-liviu-ioan-stoiciu-pentru-calomnie-3150711) – în care nu se ştie ce sentinţă s-a dat. Desigur, cînd L. I. Stoiciu spunea, în 2008, „eu nu fac decât să critic abuzuri în funcţii, să spun lucrurilor pe nume şi să fac observaţii intransigente pe seama lor“, se situează în postura celui care avertizează că „România este făcută praf…“. Acum, curajul i s-a mărit şi, iată, se dă, cum a mai făcut-o în iulie 1999, la neorevizioniştii hungarişti. E încurajator ca, măcar la interval de 13-14 ani, Stoiciu să sară la beregata maghiarizaţilor şi a hungariştilor.
Aştept de la L. I. Stoiciu, acum, prompt, în Cotidianul de mîine, o „observaţie intransigentă pe seama“ obrăzniciei curvarului, spionului şi hoţului Laszlo Tokes (pentru bibliografia la adjectivele enumerate, vezi http://ro.altermedia.info/minoritati/eliminarea-din-constitutie-a-sintagmei-minoritati-nationale_24886.html), care a cerut de la „Ungaria protectorat pentru moghiorii din Transilvania“! Deşi, cum se ştie şi cum am repetat în 4 iulie 2013, în emisiunea d-lui Dragoş Dumitriu, de la postul 6TV, Transilvania nu a aparţinut niciodată Ungariei! Sau poate mai mult decît o observaţie intransigentă, poate să facă o chemare în judecată penală pentru atentat la siguranţa naţională. Pentru că Cătălin Ivan, vorbetele P.S.D.-ului, afirmă că „Laszlo Tokes are o gîndire primitivă“ (cf. http://www.cotidianul.ro/catalin-ivan-despre-laszlo-tokes-are-o-gandire-primitiva-219070/). NU, d-le europarlamentar P.S.D.-ist, faci o mare greşeală minimalizînd demersul nemernicului Laszlo Tokes: nu are o gîndire primitivă, ci, una racordată la foarte „modernul“ şi perniciosul neorevizionism maghiar, ca şi avocata Eva Maria Barki, care, şi ea, invoca, în 2007, exemplul Tirolului de Sud. De aceea, el nu trebuie ironizat cu faptul că „s-a făcut de rîs în Parlamentul Europei“, ci trebuie băgat prompt la puşcărie sau expulzat din ţară. Cu asemenea „argumente“ tolerante au „coabitat“, mereu, toate partidele guvernamentale postdecembriste, care s-au sprijinit de cîrja politică numită U.D.M.R. (care este tratată ca partid, deşi nu este partid!), partide din cauza cărora „România a fost făcută praf“ – cum constată, alarmat, mirat şi tardiv, şi un scriitor neeuroparlamentar ca Liviu Ioan Stoiciu!
Mai aştept ca L. I. Stoiciu să-i citească şi cărţile lui Cornel Dan Niculae – pe care l-a invitat d-l Coja în emisiunea lui –, pentru a începe să le critice „abuzuri în funcţii“ (corect se spune „abuzuri de funcţie“) şi escrocheriile veritabile ale „evreilor sionişti“, acuzaţi de Cornel Dan Niculae; cărţile acestuia încă se mai găsesc la Librăria „Mihai Eminescu“, la subsol.
Aşadar, vă rog să citiţi, să difuzaţi în reţelele dvs. de socializare şi să propuneţi republicarea lor în revistele şi pe site-urile forumurilor la care aveţi acces:

Studii publicate în seriale:

5. „Războiul pentru Transilvania“

6. „Transilvania – pretextul destrămării României“

7. „Transilvania în plasa ocultei internaţionale“
Succes la lectură!
Prin aceste link-uri răspund şi întrebării băşcălioase din titlul pus de d-l Coja: iată că „înţelepţii carpatho-danubiano-pontici“ nu au tăcut şi au tot răspuns provocărilor hungariste. Într-un comentariu al său la comentariile mele de pe link-ul în care a republicat articolul lui „LIS“, d-l Coja mă trage de urechi:
„Ptr dl Zarnescu
Pentru ce scriem de atâta vreme sute de pagini? Nu pentru a-i lumina la minte pe fraţii noştri care gândesc şi acţionează greşit? Iar când un românaş de-al nostru se dumireşte şi vine alături de noi, în loc să-l primim cu bucurie, îl certăm că nu a fost la fel de deştept ca noi?“
La care i-am replicat astfel, dar încă nu mi-a postat textul, lăsîndu-l „în aşteptare“:
«Ptr dl Coja
Deştept se vede că a fost de vreme ce a luat atîtea premii. Problema este alta, pe care nu o vede nici „rabinul A.Z.“: că este oportunist. Aşa s-a „deşteptat“, acum cîţiva ani, şi în cazul lui Vadim: şi la ce i-a folosit?»
Într-adevăr, după ce a fost 20 de ani prim-vicepreşedinte al P.D.L. şi „a criticat intransigent“ (ca şi Liviu Ioan Stoiciu) şi constant liberalismul de pe poziţia „social-democratismului“, aşa s-a dumirit şi Sorin Frunzăverde şi, după ce s-a ofilit ca social-democrat, a traseiat „verde“ – adică a fost primul care a spălat putina din P.D.L. la P.N.L! –, ca să formeze „dreapta autentică împreună cu Crin Antonescu (vezi: „Scursurile din P.D.L. se preling în P.N.L.“, pe http://ro.altermedia.info/general/scursurile-din-pdl-se-preling-in-usl_23676.html). Tot aşa s-a dumirit, instant, şi Victor Ponta, chiar în seara încheierii alegerilor parlamentare, şi a propus U.D.M.R.-ului să participe la guvernare, deşi nu era cazul şi, după „leproşurile“ făcute îndeosebi de presă, s-a mulţumit să coabiteze măcar cu antiromânul Gheorghe Frunda (năpîrlit, după 1989, în György Frunda, pronunţat cu buzele ţuguiate „Frundo“), pe care şi l-a luat consilier; mă mir că nu l-a luat şi pe Attila Vereştoy, priceput în distrugerea pădurilor. Şi aşa, prin talentu’ politic al premierului Ponta, divergenţele ireconciliabile dintre Putere şi Opoziţe, din etapa premergătoare alegerilor, s-au transformat în „coabitare“ postelectorală – coabitare pe care eu am numit-o simbioza cleptocraţiei.
Aşadar, problema nu este că am avea lipsă de înţelepţi, ci una mult mai gravă: că, prin retrovoluţia din decembrie 1989, ne-a căzut pe cap o pletoră de guvernanţi şi de politicieni trădători! Nu avem lipsă de înţelepţi şi nici nu au fost şi nu sunt tăcuţi – dimpotrivă, nu sunt foarte vocali –, dar autorităţile obligate să ţină cont de opinia lor sunt conduse de trădători. Aceştia sunt vinovaţii, aceştia trebuie extirpaţi!
Fireşte, nu îl suspectez pe Liviu Ioan Stoiciu de perfidia şi fariseismul proprii premierului Victor Ponta. Ba chiar sunt dispus să îi acord beneficiul dumiririi – via Coja – şi să-l acceptăm „alături de noi“, cum se exprimă, încrezător, d-l prof. Ion Coja, deşi am serioase rezerve ştiinţifice că ar fi sincer: e prea întîrziată „dumirirea“ lui pentru a fi şi autentică.
Dar, cum s-a văzut, deja, „coabitarea“ marca Ponta a creat, acum, noi provocări periculoase societăţii româneşti, cum este încredinţarea către firma CHEVRON a contractului pentru forajele extragerii gazelor de şist, ultima provocare fiind legea privind forma accelerată a aplicării criminale a principiului restitutio in integrum – cică la presiunea Uniunii Europene, care, prin C.E.D.O., ar amenda România dacă nu cedează pretenţiilor celor care vor să li se retrocedeze proprietăţi la care nu au dreptul: un exemplu extrem de revoltător este Ordinul călugăresc Premonstratens, al Vaticanului, care pretinde Băile Felix şi 176 de hectare, fiindcă, chipurile, le-ar fi aparţinut în sec. al XIII-lea – deşi procesul în cauză a fost soluţionat în 1937! În urmă cu vreo 15 ani, călugării maghiari ai Ordinului Franciscan, tot al Vaticanului, pretindeau aceleaşi Băi Felix! Vedeţi de ce, aşa cum am mai propus în articolul „Biserica Ortodoxă Română şi Securitatea naţională“, Biserica Catolică trebuie scoasă în afara legii?! Fiindcă a rămas la fel de ticăloasă ca la început, atunci cînd, în anul 1054, a provocat schisma, după cum maghiarii au rămas la fel de ticăloşi ca atunci cînd, pe la anul 900, au invadat Cîmpia Panonică. La fel şi U.D.M.R., o organizaţie fascistă, şovină, revanşardă şi antiromânească, trebuie interzisă!
Acum, în aceste vremuri de mare pericol pentru Neamul Românesc, e vorba, cum spunea d-l Coja zilele trecute, să trecem „La Arme!“. Trecem, dar cine cumpără armele?! Pentru că de tras, încă putem trage cu ele!
            30 iulie 2013, Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului
Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu