Viorel Roman recidivează
In data de 6 mai 2013, d-l Ion Coja a publicat, sub
titlul „Un
mileniu de istorie creştină“ – titlu eminamente
fals – articolul „Antioccidentalism“, al lui
Viorel Roman, preluat de pe blogul acestuia, www.viorel-roman.ro. Neplăcut este
faptul că d-l Coja îi mai publicase şi alte articole: adică, în consens cu
titlul, şi dînsul recidivează!
Regretatul senator Eugen Florescu (fost
secretar general şi, apoi, purtător de cuvînt al P.R.M.) mi-a relevat că,
reproşîndu-i lui Viorel Roman că este „un agent de influenţă“, acesta a
recunoscut că este – „la el în redacţie, de faţă cu mai mulţi martori“. Eu i-am
replicat directorului Eugen Florescu – în calitate de vechi, dar sporadic,
colaborator al revistelor sale (vezi, de exemplu, articolul de aici: http://ro.altermedia.info/general/prezumtia-de-vinovatie-a-magistratilor_8802.html) – că este
unul de duzină, pe care nu-l mai ascultă sau citeşte decît un ignorant în
problemă: i-am amintit că, din ianuarie 1990 pînă pe la sfîrşitul lui 1993,
articolele lui Viorel Roman îi erau publicate în cvasitotalitatea ziarelor
româneşti din ţară şi în cîteva din afară (din Elveţia, Suedia, Anglia, S.U.A.,
Germania etc.); pentru o minimă bibliografie cu articolele şi revistele care-l
publicau, vezi aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-pretextul-destramarii-romaniei-1_8754.html.
În toate aceste materiale debita, sub diverse forme, aceeaşi inepţie patentă:
că românii au pierdut şi mai pierd fiindcă nu au dezvoltat „Unirea cu Roma“ şi
că ar fi rămas la ortodoxia „pravoslavnică“.
Istoria Românilor de P.P. Panaitescu este o carte interzisă la Bremen, în Germania? |
Apoi, toate redacţiile s-au dumirit
cine-i individul şi ce se ascunde în spatele propagandei lui şi nu l-au mai
publicat. Dimpotrivă, au început să-l înjure copios, dar întemeiat, cum
făcuseră Ion Marin Almăjan (din Timişoara), Ion
Cristoiu (din Bucureşti), Mircea Alexe (din Geneva), Radu Bărbulescu (din
Londra) şi marele patriot şi creştin Mihai Ungheanu – acesta, culmea, chiar în revista
România Mare, nr. 117, din 2 octombrie 1992, paginile 8-9, precum şi mulţi alţii,
care fuseseră păcăliţi de logoreea insolitului personaj, care se insinua în
toate redacţiile, cu aura sa (falsă) de om şcolit, care „are Occidentul la
bază“, tot aşa cum se spune despre golanii bucureşteni că „are Oborul la bază“ (vezi
aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-1_8791.html#more-8791, în pagina 2).
A mai avut acces, pînă azi, doar în revistele lui Corneliu Vadim Tudor. Acesta
mi-a publicat, în revista „Politica“, studiul „TRANSILVANIA ÎN PLASA OCULTEI
INTERNAŢIONALE“, în serial – fără să-l fi citit, iniţial, în întregime – şi,
cînd s-a ajuns la pasajul în care-l făceam de două parale pe Viorel Roman, mi-a
sistat publicarea cu următoarea precizare: „N. R. Întrerupem aici serialul
colaboratorului nostru. Nu de alta, dar dacă şi organul de presă al P.R.M. îi
atacă pe marii patrioţi şi creştini Viorel Roman şi Petru Dugulescu, atunci îi
vom zăpăci pe români de cap“. Vedeţi, pe larg, cum îl dezavuase C.V.T. în
revista „România Mare“, cu două săptămîni înainte de a mă „trage de urechi“,
tot el, în „Politica“, aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-1_8791.html#more-8791,
în pagina 1; apoi, despre tertipurile lui Viorel Roman, care îşi republică
aceleaşi texte schimbînd titlul şi, puţin, frazele de la început şi de la
sfîrşit, ca să lase impresia că sunt altele – adică, în termenii actuali, în
vogă, se autoplagiază, profitînd de lipsa de timp şi de buna-credinţă a lui C. V.
Tudor, aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-2_8810.html;
şi, similar, aici: http://ro.altermedia.info/politica/transilvania-in-plasa-ocultei-internationale-4_8864.html.
Acum, fiindcă nu-l mai publică nimeni,
şi-a făcut blog, iar d-l Coja face aceeaşi greşeală pe care o comiseseră
redacţiile în anii 1990-1993: îi republică dejecţiile antiortodoxe şi
antiromâneşti din acest articolaş în care însăilează nu numai aspecte
falsificate, dar de-a-dreptul criminale la adresa Istoriei României: astfel, el
spune că misiunea generalului Nikolaus
Adolf von Bukow, un killer adevărat, a fost „de a face pace si[,] cu acest prilej[,] se desfiinteaza
manastirile contemplative, fara scoli, spitale etc., fara o activitate utila in
Sfantul Imperiu Roman“! Vedeţi cum, în opinia „ştiinţifică“ a netrebnicului „consilier
academic“ Viorel Roman, DISTRUGEREA
CU TUNUL a bisericilor, mănăstirilor, şcolilor româneşti şi uciderea
românilor s-a transformat în doar „desfiinţarea mănăstirilor contemplative… etc.“?!
Vedeţi ce autoritate „ştiinţifică“ are Viorel Roman, „consilier academic al
Universităţii din Bremen, Germania“?! Şi cum îl plăteşte această universitate
pentru consilieratul său, cînd individul stă mai tot timpul în România
„pravoslavnică“ şi antioccidentală? Iar România este „pravoslavnică“ şi
antioccidentală fiindcă, printre altele, se opune acceptării „căsătoriilor“
între poponari. Dar nu mai e mult pînă le va accepta, căci, deja, au băgat în
Parlament, la ultimele alegeri, un
poponar, care, în vara anului trecut, fusese făcut, ex abrupto, „consilier“ al premierului Victor Ponta! Acestea sunt
„valorile“ Occidentului, pentru care militează „consilierul academic“ Viorel
Roman: legalizarea prostituţiei – deşi reprezintă forma de degradare cea mai
oribilă a femeii –; admiterea ca „normală“ a practicii pederaştilor – deşi
sodomia a fost pedepsită încă în Vechiul
Testament –, căci, dacă este practicată în masă în Biserica catolică şi, în
genere, în Occident, înseamnă că este o „valoare“ pe care România
„pravoslavnică“ trebuie să o accepte, deoarece, acum, face parte din Sfîntul
Imperiu Roman (de naţiune germană, precizează Viorel Roman, uneori, cînd îl ia
gura pe dinainte) sau, cum scrie în această însăilare, „(azi UE/NATO)“.
Elocvent pentru egolatria de care este
cuprins Viorel Roman este faptul că, prin 1993, şi-a strîns articolele tipărite
pînă atunci în trei volume xerografiate şi le-a trimis unor personale importante
din România, pentru a face impresie sau, poate, pentru a-şi justifica activitatea
şi simbria. Trebuie să recunosc, obiectiv, că, în acea vreme, i-am acordat şi o
notă bună la purtare, fiindcă în aceste volume a inclus şi articolele autorilor
care-l înjurau – cum am spus, „pentru că merită“, vorba reclamei.
Oare acest Viorel Roman delirează de 23
de ani în România, sau nu mai judecăm normal noi, românii, şi nu suntem în
stare să-i înţelegem „înţelepciunea“ de care s-a molipsit la Vatican?! Eu sunt
convins că nu delirează, ci face propagandă albă şi gri, dar nu am reuşit să
aflu în slujba cui este şi dacă nu acţionează sub „steag fals“! Oricum, este
regretabil şi impardonabil că dejecţiile sale sunt diseminate aici – „zăpăcindu-i
pe români de cap“, cum scrisese, neîntemeiat, C. V. Tudor acum 16 ani, cînd eu,
dimpotrivă, căutam să-i lămuresc pe români, înlăturînd dezinformarea şi
manipularea practicate grosier de către „consilierul academic pe viaţă“ – cum
precizează în biografia de pe blogul său – Viorel Roman.
Colonel (r.) Vasile I. Zărnescu
Notă. Imaginile şi legendele lor au fost prelucrate în redacţie. S-a folosit arhiva proprie şi Biblioteca Virtuală de istorie http://www.unibuc.ro/CLASSICA/
Notă. Imaginile şi legendele lor au fost prelucrate în redacţie. S-a folosit arhiva proprie şi Biblioteca Virtuală de istorie http://www.unibuc.ro/CLASSICA/