duminică, 16 martie 2014

Dr. Alex Berca - Ucraina: Ce se poate şi ce ar trebui de făcut


Ucraina, vecinii, situaţii conflictuale

          Ucraina: Ce se poate și ce ar trebui făcut! 

-      un punct de vedere  -



Dr. Alex Berca
Annapolis, MD –SUA

Sumar: Analiza situației politice a stării de tensiune dintre Federația Rusă,
Ucraina și Crimeea. Opiniile Ministrului de Externe al Federației Ruse și ale secretarului de Stat al SUA. Rolul Crimeii pentru Moscova.
              Propuneri privind stoparea acțiunii Federației Ruse de invadare a Ucrainei.

Întreaga lume urmărește cu multă atenție acest moment de impas politic referitor la  agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a Crimeii.
  Încercările multiple de rezolvare a acestei agresiuni pe cale diplomatică, cel puțin până în prezent nu au dat rezultatele dorite și ca atare occidentul își asumă o mare responsabilitate în rezolvarea acestei situații care poate afecta într-un mod deosebit de grav întreaga situație politico-economică a Europei și a celorlalte relații pe plan internațional.
  Și totuși, dacă pe linia unor tratative amiabile nu se poate rezolva această situație conflictuală tensă trebuie luate cât mai urgent alte măsuri mai agresive, care să potolească ambițiile în general ale Federației Ruse și în special cele ale președintelui Vladimir Putin.
  Chiar dacă s-ar pune problema unei așa zise decizii asupra politicii de refacere a fostei Uniuni Sovietice pe care Vladimir Putin a afirmat-o demult, spunând:
             lichidarea comunismului în Rusia și colapsului Uniunii Sovietice
               a fost cea mai mare greșeală a secolului 20”,
 tot nu se poate considera o asemenea acțiune militară de invazie a Ucrainei ca ceva normal și acceptată de tratatele și regulamentele Națiunilor Unite.
   În fața unei asemenea situații care poate avea efecte grave pe plan mondial (în ipoteza în care nu este considerată doar ca un mijloc de intimidare a Ucrainei din partea președintelui Putin), ar trebuii regândită reacția occidentului.
   Ceea ce trebuie amintit este faptul că la întîlnirea de la Londra din 14 marte a.c., între Ministrul de Externe al Federației Ruse, Sergei Lavrov, și  Secretarul de Stat al Statelor Unite, John Kerry, s-a pus în discuție și afirmația lui Lavrov privind rolul Crimeii pentru Rusia.
   
Lavrov - Kerry
                                            
  Crimeea a fost parte din teritoriul Uniunii Sovietice până în 1954 și locul în care Uniunea Sovietică își instalase o bază navală puternică de apărare în Marea Neagră.
  Mai mult decât atâta, a susținut Lavrov, Crimeea este un loc în care majoritatea populației vorbește rusește, dorește mai multă autonomie, o influență mai mare economică și în special în problema taxelor, educației, a limbii vorbite și a voturilor.
   Ceea ce a menționat în repetate rânduri Secretarul de Stat, Kerry , este faptul că
discutarea situației Ucrainei și a peninsulei Crimeii rămâne o ușă deschisă pentru diverse  negocieri.
  Răspunzîndu-i la această afirmație, Lavrov, a spus:
        ” Dacă partenerii noştri occidentali vorbesc de Kosovo ca de un caz special,
           atunci noi le spunem că peninsula Crimeea este un caz şi mai special. 
           Crimeea este un caz pe care nu putem să-l analizăm separat de istorie.
           Toţi înţeleg, şi declar asta cu toată răspunderea, că peninsula Crimeea
           înseamnă pentru Rusia incomparabil mai mult decât Comore pentru
           Franţa şi insulele Falkland pentru Marea Britanie.
           Sper ca ei (partenerii occidentali) să înţeleagă faptul că Crimeea este
           un caz ce nu poate fi examinat în afara contextului istoric”.
Și în continuare a spus:
       ” Federaţia Rusă nu are şi nu poate avea niciun fel de planuri de a invada
          regiunile din sud-estul Ucrainei. Pornim de la faptul că drepturile ruşilor,
          ungurilor, bulgarilor, ca şi ale ucrainenilor, trebuie să fie asigurate, trebuie
          să fie protejate”.
    Analizând afirmația Ministrului de Externe al Federației Ruse, Președintele Obama a afirmat:
            ”Noi continuăm să sperăm că se va găsi o soluţie diplomatică.
              Dar SUA şi Europa sunt unite nu numai în mesajul lor privind 
              suveranitatea Ucrainei, dar şi în a spune că vor fi consecinţe
              dacă această suveranitate continuă să fie încălcată”.
 
     Ministrul de externe rus, plasându-se pe o poziție destul de fragilă ca
valoare politică spunea:
            Moscova îşi rezervă dreptul de a-şi proteja compatrioţii din Ucraina,
            (în urma unor confruntări care s-au soldat cu un mort, la Doneţk,
            în estul Ucrainei).
     O afirmație similară a fost făcută în urmă cu circa 75 de ani de către
nemți care s-au gândit să-și protejeze compatrioții și pe acest considerent au invadat Cehoslavacia.

  S-ar putea oare face o comparație între situația Crimeii și a Republicii Moldovenești ? În această țară, majoritatea populației vorbește românește (este adevărat cu accent rusesc - dar numai accentul nu poate influenţa diferența și faptul că ei sunt români), și ar fi fericită să-și obțină autonomie și tot felul de drepturi similare cu cele pe care le are orice cetățean al României.
  Pentru a se retroceda această țară României, oare ar fi cazul ca România să invadeze teritoriul Republicii Moldova pentru ași recucerii acest teritoriu Românesc?
  Ar fi interesant dacă Ministrul de Externe al federației Rusel ar avea un răspuns  similar la această problemă?.

  În fine revenind la ideia de bază a acestui articol să vedem ce se poate și ce ar trebui făcut?
  În ipoteza în care nu există o altă cale de soluționare a acestei crize politice, din Ucraina, numai prin creerea unei acțiuni comune a Statelor Unite și al țărilor aliate din Europa s-ar putea putea obține un efect pozitiv.
  După opinia celor mai mulți specialiști politologi și stategi militari americani și din alte țări ar putea exista trei căi principale:
     1. O acțiune comună a forțelor NATO care s-ar putea aplica prin:
·        extinderea numărului avioanelor militare ale SUA și ale coaliției care să patruleze spațiul aerian al țărilor Baltice și al întregi zone a teritoriului Ucrainei și Crimeii,
·        aranjarea unor manevre militare în zona țărilor Baltice și a țărilor ce sunt la graniță cu Ucraina (Polonia, Slovacia, Ungaria și România),
·        reanalizarea înțelegerilor privind folosirea mijloacelor de apărare prin sistemul de misăluri (rachete).
2. Descurajarea acțiunilor miliatare rusești în Ucraina prin:
·        extinderea unor manevre militare în teritoriul Mării Negre cu participarea navei USS Truxtun (DDG-103), care trebuie numai reînoită programarea întrucât a fost deja stabilită în colaborare cu România și Bulgaria,
·        Emiterea unei declarații care să se contrapună acțiunilor militare ruse în Ucraina și Crimea și care să prevadă un răspuns favorabil rapid de suport din partea NATO (la cererea Kievului) pentru suportul cu armamentul necesar de apărare. Asemenea acțiune va fi coroborată cu trimiterea imediată a unui număr corespunzător de specialiști NATO, destinați pregătirii și asigurarea antrenamentelor și logistica diverselor acțiuni.
·         Eliminarea Rusiei din G-8 și reconstituirea acestei formații în vechiul ei sistem G-7
        3. Eliminarea riscului anexării Crimeii care s-ar putea realiza numai pe cale  diplomatică.
  În vederea aplicării acestor măsuri este absolut necesar:
·        Asigurarea țărilor ce depind de resursele energetice ale Rusiei, prin livrarea de către Statele Unite a resurselor necesare (de gaze naturale), pentru a nu crea enorme dificultăți Germaniei, Franței și Angliei ce depind într-o mare măsură de deciziile Moscovei.
Realizarea unui asemenea plan ar fi posibil numai dacă actuala Administrație de la Washington va decide ca Departamentul Energiei să asigure în timpul cel mai scurt posibil livrarea cantității de gaze naturale necesare acestor țări și a altora care depind în aceeași măsură de livrările rusești.
·        Sancționarea economică a Federației Ruse prin companiile și băncile care depind de sistemul occidental financiar.
·        Creșterea din nou a cheltuielilor de apărare care trebuie să revină la 100 de miliarde dolari anual, pentru a menține forțele militare ale Statelor Unite la nivelul actual de putere sau la un nivel mai ridicat.

Dându-și seama de multiplelel implicații politico-economice pe care le-ar avea invadarea Ucrainei și ca atare declanșarea unui război, Administrația de la Moscova a formulat trei condiții esențiale pentru Federația Rusă:
§   amânarea datei alegerilor prezidenţiale din 25 mai,
§   neaderarea Ucrainei la NATO şi
§   neaderarea Ucrainei la Uniunea Europeană,
Sunt oare aceste cerințe legitime și legale pentru intervența unei țări în treburile interne ale alteia?
     Care sunt de fapt motivele reale ale președintelui Putin de a declanșa o asemenea criză politică?
    Nu cumva prin aderarea Ucrainei la NATO și UE , i s-ar da peste cap planul de re-înglobare a Ucrainei sub umbrela fostei Uniuni Sovietice pe care ar dori s-o refacă? și apoi ar merge mai departe și cu alte republici?
    Asemenea planuri trebuie stăvilite chiar din fașă, pentru a nu da naștere  și la precedente.
                                                            *
                                                  *                  *
   Desigur, asemenea propuneri, după opinia multor specialiști, nu se pot realiza peste noapte și nici nu vor putea avea efecte imediate, dar rezultate favorabile se vor putea vedea în timp și acest lucru va fi în favoarea Ucrainei care se va dezvolta în condițiile unei lumi democrate în adevăratul înțeles al cuvântului și nu după principii pur propagandistice