AURUL ROMÂNIEI APARŢINE POPORULUI ROMÂN,
NU ESCROCILOR INTERNAŢIONALI!
NU ESCROCILOR INTERNAŢIONALI!
Chiar nu ne pasa și îi lăsăm pe guvernanții trădători să facă ce vor ?
Români, treziți-vă! Într-o lume bezmetică, aurul este valoarea supremă! Jos labele de pe aurul României!
Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine
au primit licenţe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit
a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro.
Explicaţia: “Au avut hărţile geologice ale statului român”,
ne-a spus dr. ing. Florea Neagu
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului”
- adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din
Munţii Apuseni - dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de
foarte mult timp.
“Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic,iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate”,
a
afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de
Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în
“patrulaterul aurului”.
Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune
parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.
250 de tone, doar la Roşia Montană
Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la“punct ochit - punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate ... Cum?
«Încă este mult aur în subteran»
“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum,statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”,
ne-a spus dr. ing. Neagu.
Prima hartă a «bogăţiilor» româneşti datează din 1925
În
1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate
zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a
crescut constant.
Zăcămintele
din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de
specialişti şi înregistrate pe “profile”, adică secţiuni desenate ale
ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost
înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat
într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje
“Geofizica”, în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la
prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru
stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată
ţara . Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.
Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender,
care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc.
În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că
preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari...
Privatizarea rezervelor este ţinută «la secret»
Am
cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre
licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe
teritoriul României. Răspuns:
“Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (...) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”.
Iată
ce scrie în Constituţia României, art. 136: “Bogăţiile de interes
public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic
valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială,
resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental,
precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv
al proprietăţii publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber
şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public
constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre
persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia
României”.
Datorie externă, 92,1 miliarde €
În
decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci,
lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu
patru luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.
Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie
(n.r.-unitate
de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la
1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi. Economiştii
apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar
putea continua,
metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.
Dezvăluiri Libertatea
Secretele zăcămintelor de aur, vândute pe 10.000 de dolari
22 Aprilie 2011
============================
Profesorul
Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre
cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur
======================
Un
studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată
că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. "Ocupăm locul cinci
în lume la extracţie, în decursul istoriei", ne-a spus profesorul dr.
Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul
cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul
român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul
aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai
vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad,
judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de
ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci în lume
"Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic",
ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.
« Ţara noastră primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»
Conform
Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea
companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4%
din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
"Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul",
ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
