Efectele globalizării
O mână de companii conduce destinele întregii lumi • Potrivit unui studiu, 1.300 de companii deţin peste 60% din veniturile globale • Acestea au în spate marile bănci ale lumii, care sunt cele care dictează politicile economice ale statelor • "Teoria Cospiraţiei" a devenit certitudine - Noua Ordine Mondială s-a instalat deja
Globalizarea este deja un fenomen
recunoscut de toată lumea, fiind considerat ceva "firesc". Ceea ce este
mai puţin cunoscut, este faptul că, de fapt, această "globalizare" riscă
să se transforme în altceva. Unii îi spun Noua Ordine Mondială care ar
urma să creeze un guvern mondial. Fraze de acest gen sunt catalogate
imediat drept "conspiraţioniste", numai că realitatea faptelor
demonstrează cu nu este vorba de nicio conspiraţie, ci de ceva foarte
palpabil. Recent, a fost dat publicităţii un studiu din care reiese că,
în acest moment, un grup mic de corporaţii multinaţionale este cel care,
de fapt, conduce finanţele internaţionale, deci lumea.
O analiză a relațiilor dintre 43.000 de
corporații transnaționale, câte există în acest moment, a identificat un
grup relativ mic de companii, în principal bănci, cu putere
disproporționată asupra economiei globale. Studiul, realizat de un
institut elveţian, a avut ca punct de plecare o bază de date cu 40 de
milioane de companii și investitori din lumea întreagă. De aici, cu
ajutorul unui model matematic complex, oamenii de ştiinţă au extras
toate cele 60.000 de companii multinaţionale și proprietățile împărțite
care îi leagă. Apoi au construit un model după care companiile au
controlat pe altele prin intermediul rețelelor de acțiuni, legată cu
venituri de fiecare companie de exploatare, pentru a cartografia
structura de putere economică. Rezultatul a relevat un nucleu de 1.300
companii cu prioritate de centralizare. Fiecare dintre cele 1.300 a avut
legătură cu două sau mai multe companii, în medie 20. Mai mult, cu
toate că acestea au reprezentat 30% din veniturile de exploatare la
nivel mondial, se pare că cele 1.300 dețin în total majoritatea firmelor
din economie, care reprezintă peste 60% din veniturile globale.Când
cercetarea a mers şi mai departe, s-a făcut o descoperirea care face ca
"Teoria Conspiraţiei" să iasă din sfera teoriei. Astfel, oamenii de
ştiinţă au constatat că cele 1.300 de companii servesc interesele a 135
de companii ale căror şefi deţin peste 70 de procente din acţiunile
celor 1.300 de multinaţionale. Din cele 135, cele mai multe sunt bănci
precum Barclays Bank, JPMorgan Chase & Co, Goldman Sachs Group, Bank
of New York Mellon Corp. Concentrarea puterii nu este bună sau rea în
sine, spun analiştii, dar conexiunile interne ale nucleului pot fi. Cu
alte cuvinte, atunci când mişcarea Occupy Wall Street susținea că 1% din
bogaţii lumii au majoritatea avuției, avea perfectă dreptate.
Bani curaţi, bani murdari
Este cert că, în prezent, corporaţiile
multinaţionale constituie principalii actori ai procesului de
globalizare a vieţii economice. Acestea sunt privite ca entităţi a căror
activitate se realizează prin intermediul filialelor amplasate în
diferite ţări şi regiuni ale globului. Aceste firme au generat mecanisme
economice noi, au transformat stări de fapt, generând
extrateritorializarea activităţii de producţie, repartiţie, schimb şi
consum. Tot ele au generat apariţia tendinţelor de globalizare a
concurenţei şi de internaţionalizare a diverselor interese economice.
Astfel, pe măsură ce spaţiile economice locale şi naţionale se deschid
economiei globale, este tot mai evident că aceste firme devin entităţile
care coordonează relaţiile economice internaţionale. Ce nu spune
studiul de mai sus este că datele statistice nu evidenţiază situaţia
negativă generată de multinaţionale: marii magnaţi ai lumii nu mai fac,
de mult, distincţie între bani "curaţi" şi bani "murdari"; în goana lor
după îmbogăţire, putere şi supremaţie mondială, multinaţionalele
raţionalizează drastic numărul locurilor de muncă; în faţa
proprietarilor forţei de muncă şi a sindicatelor, ele apar drept
"capitalişti asasini"; din aceleaşi interese şi raţiuni nesocotesc şi,
nu de puţine ori, încalcă brutal interesele naţionale. În prezent,
întreprinderile multinaţionale constituie principalii actori ai
procesului de globalizare a activităţii economice. Iar hegemonia
americană e şi mai bine evidenţiată dacă analizăm situaţia primelor 25
de companii din lume, a căror cifră de afaceri depăşeşte 500 de miliarde
dolari. Astfel 70% sunt companii americane, 26% europene şi 4%
japoneze. Producţia internaţională realizată, în prezent, de cele peste
60.000 de societăţi multinaţionale care au nu mai puţin de 800.000 de
filiale în toată lumea, cuprinde toate ţările şi domeniile de
activitate.
Interesele din spatele banilor
Bunăstarea oricărei ţări este dată de
activitatea economică şi de consum şi totul se măsoară în bani. Iar
ţările au o nevoie disperată de bani. Cine poate oferi aceşti bani?
Băncile, prin împrumuturile pe care le dau statelor fie direct, fie prin
interpuşi gen Fondul Monetar internaţional, dar şi prin intermediul
multinaţionalelor care plătesc taxe şi impozite. Iar în acest context,
guvernele majorităţii statelor lumii devin simpli spectatori, servind
docil interesele băncilor şi ale companiilor. Iar oamenii de pe stradă
sunt îndemnaţi să ia credite la bănci şi să consume cât mai mult. Iar
când vine o criză, ca cea de acum, populaţia este cea care plăteşte
oalele sparte de mai marii lumii. Adică datoriile companiilor şi ale
băncilor. În ultimul timp, tot mai multe voci susţin că nu populţia a
creat datoriile statelor. Şi că, de fapt, oamenii politici şi
funcţionarii statului au creat aceste datorii.
Una dintre ţinte: rezervele naţionale
Statele Unite au declarat zilele trecute
că au o datorie totală ce depăşeşte suma de 16.000 de trilioane de
dolari. Majoritatea banilor au fost daţi băncilor şi companiilor
americane considerate "prea mari ca să cadă". Totodată, oficialii
statelor spun că populaţia e vinovată pentru că "oamenii au cheltuit
mai mult decât au produs" sau că statul a dat prea mulţi bani pentru
asigurările de sănătate şi cele sociale. Adevărul este că toate
datoriile statelor sunt făcute cu "ajutorul" băncilor şi a
multinaţionalelor. Cum? Simplu. Să luăm cazul României. S-a ajuns la
concluzia că România are un grad de îndatorare foarte mic, de circa 60%
din PIB. Aşa că a venit FMI, (care are în spate interesele
multinaţionalelor ) şi a început avalanşa împrumuturilor. De fapt, FMI
nu are niciun interes ca ţările să returneze banii împrumutaţi prea
repede pentru că se urmăreşte altceva. Şi anume rezervele naturale şi
infrastructura unei ţări.
România stă la mâna FMI
Când, de exemplu, România ajunge să fie
sufocată de datorii, vine FMI şi spune să privatizăm tot ce a mai rămas
pentru a ne putea plăti datoriile. Iar multe dintre companiile venite la
privatizare au "pile" puternice la Fond. De ce, în plină criză, când se
tăiau pensii şi salarii, premierul Boc anunţa că se vor face investiţii
în infrastructură? Pentru că, dintre toate activităţile economice,
construirea de autostrăzi este cea mai profitabilă, mai ales în România,
unde kilometrul de autostradă este între 5 şi 10 ori mai scump ca
oriunde în lume. Şi bineînţeles că firmele care le construiesc sunt tot
multinaţionalele. De aceea, o ţară nu este condusă de un guvern sau
preşedinte, ci este condusă de cel care controlează moneda ţării
respective. Probabil de aceea România nu se poate gospodări singură ci
are nevoie de sfatul celor de la FMI. Nu mai contează legile, căci
oricum se aplică numai directivele FMI.
Că FMI face legea, ne-o dovedesc mare
parte a "privatizărilor" făcute până acum în România. Problema e că
România mai mult a "transferat" către alte state, decât să privatizeze.
Pentru că privatizarea înseamnă vânzarea pachetului majoritar către o
firmă privată, iar transferul este vânzarea controlului într-o firmă
către un stat străin. Aşa s-a întâmplat cu Petrom, care a fost preluat
de statul austriac, cu Romtelecom, care a fost dat statului grec. Apoi,
cele trei reţele de distribuţie a energiei electrice, în frunte cu
Muntenia Sud, au ajuns pe mâinile statului italian, Electrica Oltenia -
la statul ceh, Distrigaz Sud - la statul francez. Ultimele transferuri
care am mai rămas de făcut? Ce a mai rămas din sistemul energetic, Roşia
Montană, Tarom, CFR. Cum băncile nu pot să participe direct la
privatizări, preferă să-şi ascundă influenţa în spatele statelor.
La prima sa luare de cuvânt după ce a
revenit la Cotroceni, preşedintele Băsescu a ţinut să amintească chiar
la începutul discursului său că a luat legătura cu unele companii
americane printre care Exxon şi Chevron şi că "totul o să fie bine." Se
ştie deja că 84% din sistemul nostru bancar este deţinut de capitalul
străin, iar mare parte din economia României nu mai este "naţională", ci
aparţine companiilor din afara graniţelor ţării. De altfel, în top 100
al companiilor din România, se regăsesc în proporţie covârşitoare
multinaţionale şi firme din străinătate. Iar în faţa acestor forţe de
necontestat care domină economia mondială, deci planeta, conducătorii
noştri aleşi democtaric nu au practic nicio şansă. Ei trebuie să execute
întocmai şi la timp ordinele pe care le primesc şi să puna ţara la
dispoziţia "stăpânilor". Influienţa acestor "stăpâni" este atât de mare,
încât devine evident că România nu se poate izola şi dezvolta separat
în afara contextului regional şi global. Tocmai de aceea, marea problemă
a celor care sunt la putere este că aceşti conducători, pe lângă faptul
că fură, nu ştiu să negocieze mai dur condiţii avantajoase pentru
România. Ei "predau" pur şi simplu ţara, intereselor străine.
Top 20 cele mai puternice companii din lume
1. Barclays plc
2. Capital Group Companies Inc
3. FMR Corporation
4. AXA
5. State Street Corporation
6. JP Morgan Chase & Co
7. Legal & General Group plc
8. Vanguard Group Inc
9. UBS AG
10. Merrill Lynch & Co Inc
11. Wellington Management Co LLP
12. Deutsche Bank AG
13. Franklin Resources Inc
14. Credit Suisse Group
15. Walton Enterprises LLC
16. Bank of New York Mellon Corp
17. Natixis
18. Goldman Sachs Group Inc
19. T Rowe Price Group Inc
20. Legg Mason Inc
2. Capital Group Companies Inc
3. FMR Corporation
4. AXA
5. State Street Corporation
6. JP Morgan Chase & Co
7. Legal & General Group plc
8. Vanguard Group Inc
9. UBS AG
10. Merrill Lynch & Co Inc
11. Wellington Management Co LLP
12. Deutsche Bank AG
13. Franklin Resources Inc
14. Credit Suisse Group
15. Walton Enterprises LLC
16. Bank of New York Mellon Corp
17. Natixis
18. Goldman Sachs Group Inc
19. T Rowe Price Group Inc
20. Legg Mason Inc
Top 10 Cele mai importante companii din România după cifra de afaceri în 2011
1. OMV Petrom (Austria) 5,3 (miliarde euro)
2. Automobile Dacia (Franţa) 3,1
3.Rompetrol Rafinare (Kazahstan) 3
4. Petrotel Lukoil (Rusia) 1,5
5. BAT Romania (multinaţională) 1,4
6. Kaufland Romania (Germania) 1,3
7. Lukoil Romania (Rusia) 1,2
8. Metro Cash&Carry (Germania) 1,1
9. Arcelor Mittal i (multinaţională) 1,1
10. E.ON Energie Romania (Italia) 1
2. Automobile Dacia (Franţa) 3,1
3.Rompetrol Rafinare (Kazahstan) 3
4. Petrotel Lukoil (Rusia) 1,5
5. BAT Romania (multinaţională) 1,4
6. Kaufland Romania (Germania) 1,3
7. Lukoil Romania (Rusia) 1,2
8. Metro Cash&Carry (Germania) 1,1
9. Arcelor Mittal i (multinaţională) 1,1
10. E.ON Energie Romania (Italia) 1
Sursa: Suntem "prizonierii" companiilor străine